varicela semnesimptome si tratament

Varicela, cunoscută și sub denumirea populară vărsat de vânt, este o boală foarte contagioasă, ce apare de obicei la vârsta copilăriei. Este cauzată de un virus ce face parte din familia virusurilor herpetice. Foarte frecvent întâlnită în trecut, când rata infectărilor și mortalitatea în rândul celor bolnavi ridica mari probleme, astăzi situația este mult îmbunătățită, datorita existenței vaccinului împotriva varicelei, disponibil pentru toți cei neimunizați.

Varicela la copii este o boală care decurge relativ ușor comparativ cu evoluția bolii la persoanele adulte, la cele într-o situație specială cum sunt femeile gravide și la cei cu imunitatea compromisă, unde manifestările varicelei sunt mult mai severe.

Haideți să explorăm împreună cauzele apariției varicelei, semnele și simptomele dar și tratamentul acestei boli, și nu în ultimul rând importanța vaccinării pentru limitarea acestei boli neplăcute și foarte contagioase.

Cauzele apariției varicelei 

Varicela este o boală răspândită în întreaga lume, produsă de unul din cele 8 virusuri herpetice responsabile de herpesvirozele umane. Virusul ce declanșază apariția varicelei este virusul varicelo-zosterian (VZV).

De ce se numește virus varicelo-zosterian ? Pentru că, după infecția primară când are loc erupția veziculoasă specifică varicelei și apariția acestei boli, virusul rămâne cantonat în organism, în stare latentă. La un moment dat, în anumite condiții, virusul ce stă inactiv în ganglionii senzoriali, se poate reactiva și poate determina apariția unei infecții virale localizate, cunoscută sub denumirea de Zona Zoster sau Herpes Zoster.

Deci, infecția cu virusul VSV provoacă două forme clinic diferite de boală : Varicela (vărsatul de vânt) si Zona Zoster (Herpes Zoster).

Cine poate face varicelă ?

Varicela este una din bolile copilăriei dar orice persoană neimunizată poate face boala. Este extrem de contagioasă, int-o familie rata de îmbolnăvire în cazul în care există o persoană bolnavă este de 90%. Incidența globală a varicelei a scăzut foarte mult după introducerea vaccinului antivaricelă în 1995.

Boala poate afecta pe oricine, indiferent de rasă, sex și vărstă, dar cel mai frecvent este întâlnită la copiii sub 10 ani. Poate apărea în orice perioadă a anului, dar cel mai frecvent apare iarna și primăvara.

În general, odată ce ai trecut prin boală, imunitatea dobândită asigură protecție toată viața împotriva altui episod de varicelă. Totuși, au fost raportate cazuri de reinfectare la persoanele ce au trecut prin boală,

Cum se transmite varicela ?

  • Transmiterea virusului în varicela are loc foarte ușor, de obicei direct, prin contactul cu veziculele infectate, inspirarea virusului din vezicule sau din picăturile aerosolizate ce provin din secrețiile nazofaringiene ale celui infectat (în momentul în care strănută sau tușesc). Se pare că este posibilă infectarea și prin particulele care ,, plutesc,, în aer în momentul în care persoana bolnavă se află în apropiere sau vorbește.
  • Există posibilitatea ca varicela să fie transmisă de persoanele afectate de Zona Zoster persoanelor care nu au avut varicelă sau nu au fost vaccinate pentru aceasta. Virusul varicelo-zosterian rămas în stare latentă în organism după vindecarea varicelei, poate să se reactiveze la un moment dat. El va determina apariția unei alte boli, Zona Zoster , caracterizată prin erupții cutanate veziculoase, localizate specific, corespunzător traseului unui nerv senzorial. În momentul în care o persoană ce nu a avut varicelă sau nu a fost vaccinată, atinge sau inspiră virusul din veziculele dezvoltate în Zona Zoster, acea persoană va face varicelă, nu Zona Zoster.

Perioada  medie de incubație (perioada de timp care a trecut din momentul în care virusul pătrunde în organism si momentul apariției primelor semne) este în general de 14 până la 16 zile, dar acest interval poate varia de la 10 până la 21 de zile. În cazul în care au fost administrare imunoglobuline împotriva virusului varicelo-zosterian, perioada de incubație a varicelei se poate prelungi până la 21-28 de zile.

Se consideră că persoanele infectate sunt contagioase cu 24- 48 de ore înainte de eruptia cutanată, până când toate veziculele apărute pe piele formează cruste.

În mod particular, persoanele care au fost vaccinate și fac varicelă, pot să dezvolte vezicule care nu fac cruste. În cazul lor, virusul se poate transmite până în momentul în care nu mai apar vezicule noi – dacă trec 24 de ore și nu mai apar noi vezicule, persoana respectivă nu mai transmite boala.

Care sunt simptomele varicelei ?

Varicela apare în mod obișnuit în timpul copilăriei, evoluează fără complicații și durează de obicei 7-10 zile. Totuși, varicela poate evolua sever la sugari, adolescenți, adulți și persoanele cu imunitatea compromisă.

Primele semne în varicela

Primele semne apar înainte de dezvoltarea erupției si sunt în general, modificări ale stării generale. Aceste prime simptome sunt de obicei mai ușoare în varicela la copii și severe la adulți. Varicela poate începe cu  :

  • febră (temperatura corpului poate ajunge la 40 grade C)
  • dureri de cap
  • simptome asemănătoare răcelii (dureri musculare și osoase)
  • dureri abdominale, pierderea petitului, greață, diaree uneori
  • oboseală și stare de rău generală

Varicela leziuni cutanate in diferite stadii

Erupția în varicelă

Erupția apare în 1-2 zile după primele semne de boală, de obicei progresiv, cu un model de răspândire ce diferă de la o persoană la alta. Pot exista o serie de vezicule împrăștiate sau întregul corp poate fi acoperit cu sute de vezicule.

  • În primă fază apar pete mici roz sau roșii (macule) care se transformă în mici ridicături ale pielii (papule).
  • Foarte repede papulele se transformă în vezicule (bășici pline cu lichid).
  • Pruritul, sau mâncărimea, este un simptom comun în varicelă și apare de obicei în același timp cu erupția cutanată. Poate începe să se manifeste odată cu apariția maculelor și papulelor dar devine de obicei mai intens pe măsură ce veziculele se formează.
  • Pe măsură ce veziculele se sparg și se usucă, ele formează cruste. Mâncărimea poate continua în această etapă, dar de obicei începe să se diminueze pe măsură ce leziunile se vindecă.

varicela leziuni cutanate diferite

imagine preluată dermnetnz.org

De obicei, pe corpul persoanei bolnave de varicelă există leziuni în diferite stadii de dezvoltare.

Erupția poate apărea mai întâi pe piept, spate și față, dar  se poate răspândi apoi pe întregul corp, inclusiv în interiorul gurii, pleoapelor sau zonei genitale. De obicei, durează aproximativ 1 săptămână pentru ca toate veziculele să prezinte cruste.

  • Crustele tind să cadă în aproximativ una până la două săptămâni și să lase zone de hipopigmentare temporară pe piele
  • Leziunile de varicelă pot lăsa câteva cicatrici. Acestea sunt cel mai adesea deprimate (ca niște adâncituri în suprafața pielii), dar pot fi și îngroșate (cicatrici hipertrofice). Cicatrizarea este proeminentă atunci când leziunile au fost  infectate cu bacterii.

În cazul varicelei, s-a constatat că, de obicei, pot fi mai grave cazurile secundare decât cazurile primare (adică în cazul unei familii, pe măsură ce boala se transmite de la un membru al familiei la altul, simptomele tind să fie mai grave).

Varicela cicatrici post varicelaVaricela la adulți 

Varicela la adulți are manifestări mai grave și poate pune viața în pericol în cazurile complicate.

Majoritatea adulților care fac varicela prezintă simptome severe înainte de eruptie, timp de până la 48 de ore. Varicela la adulți va debuta cu febră mare, stare generală de rău, dureri puternice de cap și abdominale.

varicela la adulti

Varicela la persoanele vaccinate

Există și cazuri în care cei vaccinați pot face varicelă. În cazul lor, boala evoluează cu o formă ușoară – puține vezicule sau doar pete roșii, fără vezicule, fără prea multe modificări ale stării generale. Vindecarea în acest caz se produce mai repede decât în cazul celor nevaccinați. Dar, se poate si ca boala să evolueze ca o formă normală de vărsat de vânt.,

Varicela la femeile însărcinate 

În cazul femeilor însărcinate, pe lângă erupția specifică, infecția cu virusul varicelo-zosterian are un impact semnificativ asupra fătului respectiv sugarului.

  • Dacă sarcina este timpurie (8-20 săptămâni) – fătul poate dezvolta sindromul de varicelă congenital care implică malformații grave
  • Dacă mama dobândește varicelă imediat, înainte sau după naștere, copilul este expus riscului de varicelă neonatală, poate prezenta erupții cutanate ușoare până la infecție diseminată.

Complicații ale varicelei 

În general, o persoană sănătoasă care face varicelă nu va suferi complicații ale bolii. La copii, după introducerea vaccinului, numărul acestora a scăzut foarte mult.

Totuși, pot apărea complicații severe care includ :

  • Infectii secundare ale pielii și țesuturilor moi, cauzate de scărpinare – de obicei cu Streptococ de grup A, includ abcese, celulită, fasciită necrozantă
  • Pneumonia – complicație gravă mai des întîlnită la adulții cu imunitatea compromisă.
  • Encefalita difuză – apare mai frecvent la adulți, evoluează cu convulsii și semne neurologice.
  • Ataxia cerebrală – complicație în varicel la copii, în general se recuperează complet.
  • Septicemie
  • Probleme hemoragice
  • Uneori diaree, faringită și otită medie

Există grupuri de risc care prezintă o posibilitate crescută de a dezvolta complicații : sugarii, adolescenții, femeile gravide, persoanele care au suferit un transplant, cei cu imunitatea compromisă, persoanele care fac chimioterapie sau tratamente pe termen lung cu steriozi.

Diagnosticul varicelei

Diagnosticul varicelei se pune pe baza examenului leziunilor iar istoricului medical al pacientului poate confirma contactul cu o persoană infectată în timpul perioadei de incubație. Prezența pe corp a leziunilor aflate în diferitele stadii simultan este câteodată suficientă pentru stabilirea diagnosticului.

Se pot efectua teste de laborator în cazul erupțiilor atipice sau a suspectării bolii la un pacient cu imunitatea compromisă sau din altă grupă de risc : testare PCR (detectează prezența virusului în lichidul veziculelor), cultura din lichidul veziculelor (efectuată rar, durează mult) și testarea serologica – semnalează prezenta anticorpilor IgG la VZV (folosită la gravide, persoane care lucrează cu bolnavii).

Tratamentul în varicelă

Pentru că majoritatea pacienților prezintă febră si mâncărime severă a pielii, tratamentul vizează în mod obișnuit aceste simptome.

Măsurile generale pentru reducerea febrei și pruritului includ :

  • Antihistaminice care ajută la reducerea mâncărimii.
  • Paracetamolul (acetaminophen) se folosește în general în varicela la copii pentru reducera febrei.
  • Unghiile copiilor trebuie scurtate pentru a reduce riscul zgârierilor, care pot deschide poarta infecțiilor bacteriene secundare.
  • Băi călduțe și aplicarea unei creme hidratante.
  • Compresele reci pot ameliora mâncărimea.
  • Loțiunile cu calamină pentru aplicarea locală (reduc mâncărimea) sau mixtură mentolată.
  • Regimul alimentar în varicelă este un regim alimentar normal, cu recomandarea consumului regulat de lichide pentru hidratarea organismului (apă, ceai, suc de fructe).

În  funcție de vârsta pacientului și de încadrarea într-o anumită grupă de risc, medicul poate să hotărască inițierea terapiei antivirale. Terapia antivirală se utilizează și  pentru pacienții mai mari de 12 ani care prezintă riscul dezvoltării unor complicații.

Se utilizează acyclovirul, valacyclovirul și famcyclovir pentru reducerea severității simptomelor și scăderea riscului de apariție a complicațiilor.

În cazul expunerii accidentale la virus, se poate utiliza imunoglobulina specifică pentru virusul varicelo-zosterian. Dacă imunoglobulina este administrată în decurs de 96 de ore de la contactul inițial, poate reduce severitatea bolii, dar nu o previne. Imunoglobulina poate fi  utilizată atunci când nu există antecedente de varicela (sau pacientul nu are anticorpi la virusul varicelo-zosterian ) în sarcină, în primele 28 de zile după naștere și la persoanele cu imunitatea scăzută.

Cum prevenim varicela 

Varicela este o boală infecțioasă foarte contagioasă, și din fericire, pentru această boală există posibilitatea vaccinării. Cea mai bună metodă de a preveni infectarea cu virusul varicelo-zosterian este deci, vaccinarea.

Pe lângă posibilitatea vaccinării există și măsuri generale de prevenție pe care trebuie să le luăm în considerare. De asemenea, în cazurile expunerii accidentale la virusul varicelo-zosterian trebuie instituită profilaxia postexpunere pentru a preveni apariția bolii.

Vaccinarea împotriva varicelei

Vaccinul împotriva varicelei este sigur și eficient, previne majoritatea formelor severe ale bolii și este un vaccin realizat cu virus viu atenuat (VARILRIX).

Studiile efectuate sistematic au demonstrat că, vaccinarea împotriva varicelei previne apariția bolii, reduce semnificativ severitatea simptomelor în cazul dezvoltării bolii, reduce riscul de transmitere, reduce riscul apariția Zonei-Zoster la copii. Implicit, vaccinarea pe scară largă va proteja sugarii prea mici ca să fie vaccinați dar și adulții nevaccinați.

Vaccinarea este recomandată a se face cu două doze tuturor copiilor, adolescenților și adulților care nu au imunitate împotriva bolii (imunitatea poate fi dobândită și în urma trecerii prin boală, caz în care la testele serologice se evidențiază anticorpii împotriva varicelei).

Conform Centrului de Control și Prevenire a Bolilor din SUA, două doze de vaccin previn în procent de 90% apariția bolii.

  • La copii prima doză se administrează la vârsta de 12 până la 15 luni, iar a doua doză la vârsta de 4 până la 6 ani. A doua doză poate fi administrată mai devreme de vârsta de 4 ani (de exemplu, în timpul unui focar de varicelă) dar  intervalul minim recomandat între doze este de 3 luni.
  • La adolescenți (mai mari de 13 ani) și adulti, care nu au fost vaccinați și nu au trecut prin boală, sunt recomanadate două doze de vaccin, la interval de  patru până la opt săptămâni.

Profilaxia postexpunere la virusul varicelo-zosterian

Realizarea profilaxiei postexpunere este conditionată de modul și severitatea expunerii, de riscul pe care îl prezintă pacientul de a dezvolta o complicație gravă. O altă condiție este stabilirea dacă cel expus este eligibil pentru administrarea profilactică a vaccinului monovalent pentru varicelă. Criteriile de eligibilitate sunt   :

  • vârsta mai mare de 12 luni
  • lipsa unei sarcini
  • cel expus să nu aibă sistemul imunitar compromis

Pentru adulții sau copiii expuși virusului, care nu sunt eligibili pentru administrarea profilactică a vaccinului împotriva varicelei și care prezintă risc crescut de infecție severă și/sau complicații, se poate recomanda imunoglobulină pentru varicelă (Varizig) care poate fi administrată în decurs de 10 zile de la expunere.

Măsuri generale de profilaxie a varicelei

Există măsuri generale de profilaxie care sunt aplicate în profilaxia oricărei infecții virale.

  1. Evitați contactul cu persoanele bolnave sau care au avut de-a face cu persoane infectate. Acest lucru este deosebit de important în cazul femeilor gravide și a persoanelor cu imunitatea compromisă.
  2. Persoanele bolnave trebuie pe cât posibil izolate până când toate leziunile cutanate sunt acoperite de cruste (aproximativ 1 săptămână de la apariția primelor erupții).
  3. Spălați frecvent cu apă și săpun mâinile și evitați să atingeți ochii, nasul, sau gura după contactul cu persoane bolnave sau obiecte contaminate de acestea.
  4. Dezinfectați suprafețele și obiectele atinse de persoanele infectate, pentru că virusul varicelo-zosterian poate supraviețui pe suprafața acestora.
  5. În timpul epidemiilor de varicelă evitați spațiile aglomerate.
  6. Dacă îngrijiți o persoană bolnavă de varicelă purtați mănuși și mască de protecție.

Pentru că este o boală deosebit de contagioasă, trebuie să protejați persoanele din grupurile de risc în cazul în care aveți varicelă sau ați fost în apropierea unei persoane care s-a dovedit că are varicelă. Nu îi expuneți, pentru că pot dezvolta complicații foarte grave, uneori fatale.

Varicela este o boală virală frecvent întâlnită, dar care poate fi prevenită eficient prin vaccinare și măsuri de igienă. Înțelegerea simptomelor, cauzelor și metodelor de tratament poate ajuta la gestionarea corectă a acestei afecțiuni și la prevenirea complicațiilor.

Dacă sunteți interesat să aflați mai multe despre alte afecțiuni virale comune la copii, vă invităm să citiți și articolele noastre despre herpangină și boala mână-gură-picior. Aceste articole oferă informații detaliate despre simptome, cauze și metode de prevenire și tratament pentru fiecare afecțiune în parte.

Vă încurajăm să lăsați în comentarii impresiile dvs. despre acest articol sau să ne adresați orice întrebări aveți. Părerea dvs. este importantă pentru noi și ne ajută să vă oferim informații cât mai utile și relevante.

Referințe 

CDC.gov – Varicella

Dermnetnz.org – Chickenpox

UPtoDate.com – Varicella