Tratamentul Foliculitei Infecțioase

Tratamentul foliculitei depinde de cauza și de severitatea afecțiunii, implicând atât măsuri de igienă și îngrijire a pielii, cât și terapii locale sau sistemice adaptate fiecărui caz.

Foliculita infecțioasă este o afecțiune dermatologică frecventă, cauzată de pătrunderea microbilor în foliculii piloși, ducând la inflamație și apariția de leziuni cutanate. Această afecțiune poate fi declanșată de bacterii, fungi, virusuri sau paraziți și poate varia de la forme ușoare, localizate, până la infecții mai severe, care necesită tratament medical specializat.

Un diagnostic corect, realizat de un medic dermatolog, este esențial pentru alegerea tratamentului adecvat. În funcție de cauza infecției, pot fi recomandate tratamente locale, orale sau măsuri de îngrijire a pielii care ajută la calmarea inflamației, vindecarea infecției și prevenirea recidivelor.

Este important de menționat că automedicația sau utilizarea incorectă a produselor antiseptice și antibiotice pot duce la complicații, inclusiv la apariția rezistenței la tratament.

De asemenea, tratamentul trebuie adaptat în funcție de tipul de foliculită, severitatea simptomelor, eventualele afecțiuni prezente și istoricul medical al fiecăruia.

În unele cazuri, foliculita poate fi agravată de factori precum transpirația excesivă, sebumul excesiv, frecarea constantă a pielii sau utilizarea produselor cosmetice neadecvate. O abordare personalizată, care include tratamentul medicamentos dar și măsuri de prevenție, poate asigura o vindecare rapidă și eficientă.

Deoarece există mai multe tipuri de foliculită infecțioasă – bacteriană, fungică, virală sau parazitară – tratamentul trebuie stabilit în funcție de agentul patogen implicat. De exemplu, foliculita stafilococică răspunde bine la antibiotice, în timp ce foliculita fungică necesită antifungice specifice.

În acest articol, vom explora principalele metode de tratament ale foliculitei infecțioase, de la soluții locale și antibiotice orale, până la terapii specifice pentru fiecare tip de infecție. Totodată, vom discuta despre importanța îngrijirii pielii și prevenirea recidivelor, pentru a menține pielea sănătoasă și protejată împotriva noilor episoade de foliculită.

Ce poți citi în acest articol:

• Tratamentul Foliculitei Stafilococice

• Tratamentul Foliculitei produse de Pseudomonas Aeruginosa și alte bacterii Gram Negative

• Tratamentul Foliculitei Fungice

• Tratamentul Foliculitei Virale

• Tratamentul Foliculitei Parazitare

• Importanța îngrijirii pielii în foliculită și prevenirea recidivelor

Tratamentul Foliculitei Stafilococice

Foliculita stafilococică este cea mai frecventă formă de foliculită bacteriană întâlnită.

Stafilococul Auriu (Staphylococcus aureus) este o bacterie gram-pozitivă care face parte din flora normală a pielii și a mucoaselor la aproximativ 30% dintre oameni, fără a cauza probleme. Deși, în mod normal, nu provoacă infecții, anumite condiții pot favoriza proliferarea excesivă și pătrunderea acestei bacterii în piele, ducând la infecții cutanate, inclusiv foliculită.

În funcție de gravitatea formei, tratamentul foliculitei produsă de Staphilococus Aerius este diferit.

• În cazurile foarte ușoare în care sunt prezente doar câteva pustule infectate, nu este nevoie de tratament deoarece leziunile se vindecă spontan.
• În foliculita stafilococică limitată la o singură zonă a pielii, în care zona afectată este de dimensiuni mici, de obicei este suficient să aplicăm local soluții antiseptice (clorhexidină, triclosan, peroxid de benzoil), comprese reci pentru diminuarea mâncărimii și disconfortului.

Benzaknen- gel antiseptic pentru tratarea foliculitei

Medicul dermatolog poate recomanda, în funcție de particularitatea fiecărui caz, aplicarea locală de antibiotice locale adaptate antibiogramei. Aplicarea locală a antibioticelor trebuie realizată de câteva ori pe zi timp de mai multe zile până la o săptămână.

• Tratamentul foliculitei stafilococice extinse, a foliculitei bărbii (sycosis) și a foliculitei recidivante (care se reactivează)

În tratamentul acestor forme de foliculită, nu este suficient aplicarea locală a antibioticelor. Când foliculita afectează o zonă extinsă a pielii sau mai multe zone, sau este persistentă ori recidivantă (cum este cazul foliculitei scalpului sau trunchiului), antibioticele trebuie administrate pe cale orală. Perioada de administrare a antibioticelor în foliculită diferă în funcție de gravitatea afecțiunii, dar de obicei se prescriu pentru o perioadă de 7-10 zile.

În foliculita care persistă sau recidiveză, medicul dermatolog poate prescrie tratamentul oral cu antibiotice pentru o perioadă îndelungată, până la o lună, în funcție de particularitatea cazului. Pentru a fi eficiente, antibioticele sunt prescrise pe baza antibiogramei.

Foliculita bărbii (sycosis barbae) – imagine preluată Dermato-Endocrinology

• Tratamentul foliculitei cu stafilococ auriu meticilino-rezistent

Infecția cu acest tip de stafilococ este considerată a fi dificil de tratat pentru că acest tip de stafilococ a căpătat rezistență la mai multe antibiotice. Stafilococul meticilino-rezistent se răspândește foarte ușor prin contactul direct cu o persoană purtătoare (poate fi prezent pe pielea sau în cavitățile nazale la 2% din populație).

Factorii de risc pentru această infecție se regăsesc în mediul spitalicesc, dar este considerată și o infecție comunitară (în comunități aglomerate sau insalubre, în sporturile de contact,în grupurile de dependenți de droguri administrate intravenos). Netratată, evoluția foliculitei cu stafilococ meticilino-rezistent evoluează cu forme severe (National Library of Medicine).

Tratamentul foliculitei cu stafilococ meticilino-rezistent se face sub atenta supraveghere a medicului, iar în infecțiile severe tratamentul foliculitei se realizează în mediul spitalicesc, necesitând de regulă administrarea antibioticelor intravenos.

Prevenirea reactivării foliculitei stafilococice 

Pentru a preveni recidivarea foliculitei stafilococice, trebuie înlăturați factorii favorizanți (transpirația excesivă, hainele strâmte, excesul de sebum) și se instituie măsuri zilnice de igienă:  zona afectată trebuie să fie uscată și curată, se folosește zilnic un agent antimicrobian.

Pentru zonele care pot fi epilate, cea mai eficientă măsură de eliminare a foliculitei, este epilarea definitivă. Informații despre epilarea definitivă găsiți în articolul „Epilarea definitivă cu laser„.

Tratamentul Foliculitei produse de Pseudomonas Aeruginosa și alte bacterii Gram Negative

Foliculita produsă de Pseudomonas Aeruginosa, cunoscută și sub denumirea de Hot Tub Folliculitis, este o foliculită limitată de obicei și se vindecă prin instituirea măsurilor zilnice de igienă (păstrarea zonei curată și uscată, aplicarea unui agent antimicrobian și comprese reci pentru diminuarea disconfortului), precum și evitarea re-expunerii la apa contaminată (apa insuficient clorinată din piscine încălzite, jacuzzi).

În cazurile severe, când zona afectată este extinsă și mâncărimea este foarte intensă, tratamentul foliculitei cu Pseudomonas se va face cu Ciprofloxacină  administrată pe cale orală, de obicei pentru o perioadă de 7 zile.

În foliculita produsă de alte bacterii Gram Negative, tratamentul se instituie după efectuarea testelor care identifică această bacterie. Durata tratamentului depinde de răspunsul la acțiunea antibioticului și se stabilește de către medic.

Foliculita cu Pseudomonas aeruginosa – „Hot Tub Folliculitis”

Tratamentul Foliculitei Fungice (cauzată de ciuperci)

Foliculita fungică este frecventă la persoanele tinere și este de multe ori agravată de factori favorizanți (excesul de sebum, clima caldă și umedă, substanțe ocluzive- creme grase, uleiuri). Se poate declanșa și la persoanele care urmează un tratament de lungă durată cu antibiotice sau la cei cu probleme grave de imunitate.

Foliculita cu Malassezia se tratează prin administrarea locală sau orală de antifungice:

• Antifungice locale: Ketoconazol, Clotrimazol, Econazol
• Antifungice orale: Fluconazol, Itraconazol

Foliculita dermatofitică se tratează cu antifungice orale deoarece antifungicele aplicate local nu pătrund suficient de adânc în foliculul pilos pentru a distruge dermatofiții. Protocolul de tratament va fi prescris de medicul dermatolog, durata tratamentului depinde de răspunsul la terapie, fiind continuat până la vindecarea completă, uneori pâna la 3 luni (Uptodate.com).

Antifungice orale utilizate în foliculita dermatofitică: Terbinafină, Itraconazol, Griseofulvin.

Tratamentul în Foliculita cu Candida Albicans este tot un tratament sistemic, se utilizează antifungice orale (Fluconazol, Itraconazol) timp de mai multe săptămâni.

Tratamentul Foliculitei Virale

Foliculita virală poate fi cauzată de mai mulți agenți patogeni, printre care virusul varicelo-zosterian (VZV) – cea mai frecventă cauză a foliculitei herpetice, virusul herpes simplex (HSV) și virusul Molluscum contagiosum (MCV).

Tratamentul foliculitei virale diferă în funcție de virusul implicat:

În foliculita virală herpetică produsă de virusul Herpex Simplex sau virusul Varicelo-Zoosterian, se utilizează antivirale sistemice (Aciclovir, Valaciclovir, Famciclovir) în doza zilnică prescrisă de medicul dermatolog, timp de 7 zile.

În tratamentul foliculitei produsă de Molluscum Contagiosum (MCV) nu sunt eficiente antiviralele orale. De multe ori această afecțiune se poate vindeca de la sine în câteva luni sau ani. Nu există un tratament stabilit care să elimine în totalitate virusul. Se pot utiliza tratamente fizice: crioterapia, chiuretajul și îndepărtarea cu ajutorul laserului, și tratamente locale:

• Antiseptice (cremă cu peroxid de hidrogen sau soluție de povidon-iod).
• Podofilotoxină (cremă utilizată în tratamentul verucilor).
• Soluții keratolitice cu acid salicilic (utilizate și în tratamentul negilor).
• Cantharidina (substanță care provoacă vezicule și eliminarea leziunilor).

În cazul MCV, măsurile de prevenire a răspândirii virusului sunt deosebit de importante pentru protejarea celor din jur: igiena mâinilor, acoperirea leziunilor și evitarea scărpinării lor, abstinența în cazul adulților.

Tratamentul Foliculitei Parazitare 

Foliculita cu Demodex apare atunci când există anumite condiții pentru înmulțire excesiva a acestui parazit în foliculul pilos. În mod normal el trăiește în interiorul foliculului în zonele cu producție crescută de sebum, cum ar fi zona „T” a tenului mixt, pe nas, frunte și obraji.

Fiind prezent în număr mic la nivelul firului de păr, Demodex nu creează probleme, fiind inofensiv, dar în anumite situații, cum ar fi o imunitate compromisă, producerea excesivă de sebum sau frecvent la persoanele în vârstă, se înmulțește și colonizează foliculii producând leziuni la nivelul acestora.

Pentru că Demodex este parte normală din microbiomului pielii sănătoase, este importantă prevenirea dezvoltării acestui mic parazit, pentru a nu se ajunge la apariția acestei foliculite (Dermnetnz.org).

Măsurile de prevenție dar și îngrijirea pielii când foliculita demodecică este prezentă, prevăd:

• Folosirea zilnică a unui șampon delicat pentru păr și gene
• Curățarea feței de două ori pe zi cu un produs fără săpun
• Evitarea produselor cosmetice uleioase
• Exfolierea periodică pentru îndepărtarea celulelor moarte ale pielii.

Pentru tratamentul foliculitei infecțioase produse de Demodex, se utilizează acaricide aplicate local, și, dacă este nevoie, în cazurile severe, acestea se administrează și pe cale generală.

Foliculita cu Demodex

Acaricidele se utilizează sub formă de soluții, creme sau unguente:

• Soluție cu benzoat de benzil
• Cremă cu permetrin
• Unguent cu sulf
• Cremă cu crotamiton
• Soluție cu sulfat de seleniu
• Metronidazol topic
• Ivermectină cremă

Schema de aplicare a acaricidelor în tratamentul foliculitei infecțioase produsă de Demodex, este stabilită de medicul dermatolog și este adaptată fiecărui pacient, în funcție de leziuni și istoricul medical.

Un caz particular este reprezentat de localizarea parazitului Demodex la nivelul genelor. O abordare pentru tratamentul foliculitei infecțioase, eliminarea parazitului și a ouălor acestora presupune aplicarea unui unguent seara pentru a captura acarienii pe măsură ce ies din foliculii de păr și migrează. Un tratament obișnuit constă în curățarea genelor și a rădăcinilor acestora cu șampon pentru bebeluși, urmată de aplicarea uleiului de arbore de ceai sau a uleiului de macadamia, cu scopul de a distruge ouăle acarienilor (Dermnetnz.org).

Foliculita cu Demodex la nivelul genelor

Importanța îngrijirii pielii în foliculită și prevenirea recidivelor

Îngrijirea corectă a pielii joacă un rol esențial în gestionarea și prevenirea recidivelor de foliculită infecțioasă.

• Curățarea zilnică a pielii cu produse blânde, dar eficiente, ajută la îndepărtarea bacteriilor și a impurităților care pot înfunda foliculii de păr.
• Evitarea frecării excesive, a hainelor strâmte sau a bărbieritului agresiv reduce riscul de microleziuni prin care bacteriile pot pătrunde.
• Este importantă și hidratarea pielii, deoarece o barieră cutanată sănătoasă limitează multiplicarea bacteriană.
• De asemenea, schimbarea frecventă a prosoapelor, lenjeriilor și hainelor este esențială pentru a preveni reinfectarea.
• Epilarea definitivă cu laser înlătură posibilitatea recidivei foliculitei în zonele tratate, prin eliminarea firelor de păr și a cauzei principale a inflamației.

Respectarea acestor pași simpli contribuie semnificativ la menținerea pielii curate și la reducerea episoadelor recurente de foliculită.

În concluzie,

Foliculita infecțioasă este o inflamație a foliculilor piloși cauzată de bacterii, fungi sau virusuri, cel mai frecvent implicat fiind Staphylococcus aureus. Se manifestă prin apariția unor pustule mici, roșii și dureroase, uneori însoțite de mâncărime sau senzație de arsură. Factorii de risc includ transpirația excesivă, frecarea pielii, folosirea hainelor strâmte și imunitatea scăzută. De obicei, este o afecțiune benignă, dar în forme severe poate duce la furunculi sau abcese. Tratamentul corect și prevenția joacă un rol esențial în evitarea complicațiilor și recidivel

Tratamentul foliculitei infecțioase depinde de gravitatea afecțiunii și de agentul patogen implicat. Cazurile ușoare pot fi gestionate cu măsuri de igienă adecvată și antiseptice locale, în timp ce infecțiile severe necesită antibiotice orale sau antifungice. Prevenirea recidivelor este esențială și implică menținerea unei pieli curate, evitarea iritațiilor și întărirea imunității. Consultul dermatologic rămâne cea mai sigură cale pentru un tratament eficient și personalizat.