Tratamentul dermatitei atopice
Tratamentul dermatitei atopice este influențat de faptul că această afecțiune dermatologică are la bază factori genetici și de mediu. Întrucât factorii genetici nu pot fi modificați, iar gestionarea tuturor factorilor de mediu nu este posibilă, un tratament care să vindece complet dermatita atopică nu a fost încă descoperit.
Totuși, există tratamente care pot controla dermatitele inflamatorii și îmbunătății semnificativ starea de sănătate a pielii.
Evoluția tratamentelor pentru dermatita atopica a avansat semnificativ, de la terapiile aplicate local de bază la terapii biologice și terapii țintite, ce duc la ameliorarea semnificativă a calității vieții celor afectați.
Gestionarea dermatitei atopice necesită o abordare pe mai multe direcții care implică educarea pacientului, hidratarea pielii și restabilirea funcției de barieră cutanată, tratamentul farmacologic al inflamației pielii și eliminarea factorilor de agravare a afecțiunii (Dermnetnz.org).
Conform United Kingdom National Institute for Health and Care Excellence, dermatita atopică poate fi încadrată pe baza evaluării vizuale și a impactului asupra vieții personale și psihosociale în :
- Dermatită atopică ușoară – zone de piele uscată, mâncărimi rare (cu sau fără zone mici de roșeață); impact redus asupra activităților de zi cu zi, a somnului și a bunăstării psihosociale.
- Dermatită atopică moderată – zone de piele uscată, mâncărimi frecvente, roșeață (cu sau fără excoriație și îngroșare localizată a pielii); impact moderat asupra activităților de zi cu zi și bunăstării psihosociale, somn perturbat frecvent.
- Dermatită atopică severă – zone larg răspândite de piele uscată, mâncărime neîncetată, roșeață (cu sau fără excoriație, îngroșare extinsă a pielii, sângerare, exsudat, crăpare și alterarea pigmentării); limitarea severă a activităților de zi cu zi și a funcționării psihosociale, pierderea somnului nocturn.
În tratamentul dermatitei atopice medicul dermatolog va prescrie un tratament personalizat tinând cont de evaluarea erupției cutanate, mâncărimii, frecvenței erupțiilor, persistența lor și impactul asupra vieții personale. De aceea, tratamentul va include măsuri generale, de igienă și rutină de îngrijire a pielii precum și tratamente locale și/sau sistemice dacă este cazul.
dermatită atopică formă lichenoidă – imagine preluată Dermnetnz.org
Măsurile generale în dermatita atopică presupun:
- Educația pacientului – este o componentă esențială a gestionării dermatitei atopice. Este important să se facă această educație încă din copilărie pentru cei afectați de această afecțiune. Educația pacientului presupune o informare medicală, nutrițională și suport psihologică iar studiile au arătat o scădere a severității bolii în cazul celor informați.
- Evitarea factorilor iritanți pentru piele – persoanele cu dermatită atopică trebuie să evite pe cât posibil factorii care pot declanșa un nou episod de boală. Aceștia pot fi substanțe chimice, țesături, factori de mediu (umiditate și uscăciune). Alți factorii agravanți care perturbă o barieră epidermică deja anormală includ : spălatul excesiv fără hidratare ulterioară, stresul emoțional, xeroza (piele uscată), supraîncălzire și transpirația, utilizarea apei dure, expunerea la solvenți și detergenți, săpunuri, parfumuri.
- Evitarea alergenilor din mediu – se pare că hipersensibilitatea la acarienii de praf de casă, mătreața animalelor, mucegaiurile și polenul este asociată cu erupții de dermatita atopică și severitatea bolii.
- Evitarea alergenilor alimentari – la pacienții cu dermatită atopică severă, se observă o incidență mai mare a alergiilor alimentare, în special la alimente precum laptele, ouăle și arahidele. În unele cazuri, aceste alergii pot agrava simptomele dermatitei atopice, ceea ce duce la un cerc vicios între inflamarea pielii și răspunsul imun la alergeni. Cu toate acestea, nu toți cei afectați de dermatita atopică au și alergii alergii alimentare. De aceea, evitarea alergenilor alimentari nu este recomandată fără consultarea unui specialist și efectuarea testelor specifice.
- Menținerea hidratării pielii – Hidratarea pielii este esențială în gestionarea dermatitei atopice.
Emolienții și hidratanții sunt esențiali în tratamentul tuturor tipurilor de dermatite. În tratamentul dermatitei atopice se folosesc timp îndelungat, chiar dacă aspectul pielii este remediat. Se aplică generos de 2-3 ori pe zi (adulții cu dermatită atopică pot avea nevoie de până la 500 grame de emolient într-o săptămână). De folos sunt și împachetările umede aplicate peste cremele hidratante în zonele cu dermatită roșie și fierbinte.
Pentru persoanele diagnosticate cu dermatita atopică băile trebuie sa fie scurte, hidratante, folsind produse blînde, hipoalergenice, fără parfumuri și alte substanțe posibil iritante.
- Ingredientelor produselor de îngrijire a pielii care se folosesc de cei afectați de dermatita atopică, trebuie verificate în site-uri de încredere specializate în acest scop (INCIDecoder ; CosDna ; EWG Skin Deep). Produsele folosite nu trebuie să conțină iritanți sau alergeni.
- Tratarea infecțiilor pielii care complică dermatita atopică. In mod frecvent dermatita atopică se poate complica datorită infecției cu stafilococul auriu care colonizează pielea. Antisepticele pot fi folosite pentru tratarea unei infecții și pentru a încerca să prevină infecția, dar cu grijă deoarece pot irita pielea.
Dermatita atopică infectată cu stafilococ auriu – imagine preluată Dermnetnz.org
Poate fi folosit permanganatul de potasiu într-o concentrație slabă (diluție de 1 din 10.000) ca împachetări umedă sau într-o baie. Este util pe termen scurt pentru a ajuta la uscarea eczemei exudative,umede. Tratamentul trebuie oprt imediat ce aspectul seros, umed al pielii este controlat pentru a preveni uscarea excesivă (Atenție, poate provoca colorarea permanentă a băilor ceramice și colorarea temporară maro a unghiilor și a pielii).
Tratamentul dermatitei atopice moderate și severe
Tratamentele locale sunt recomandate de medicul expert dermatolog în cazul dermatitei atopice moderate și severe.
- Corticosteroizii aplicați local – sunt pilonul principal al terapiei pentru AD ușoară până la moderată. Sunt siguri și eficienți atunci când sunt utilizați corect! Nu aplicați corticosteroizi decât la indicația medicului dermatolog.
Pentru a reduce nevoia de corticosteroizi se folosesc emolienții cu generozitate de mai multe ori pe zi, deoarece calmează pielea. Emolienții pot fi aplicați înainte sau după corticosteroizi topici.
- Inhibitori de calcineurină – sunt imunomodulatori topici și funcționează într-un mod diferit de corticosteroizi. Pimecrolimus și tacrolimus se folosesc pentru tratarea dermatitei atopice în zonele sensibile, cum ar fi pleoapele, pliurile pielii și organele genitale.
- Crisaborole unguent – a fost aprobat de FDA în 2016 ca tratament topic pentru dermatita atopică ușoară până la moderată la pacienții cu vârsta de 2 ani și peste.
- Inhibitori ai kinazei Janus – sunt substanțe ușor absorbite de piele și reprezintă o clasă nouă de medicamente utilizate pentru tratarea unor boli inflamatorii și autoimune. Acești inhibitori acționează prin blocarea activității enzimelor Janus care sunt implicate în procesul inflamator.
- Fototerapia UVB în bandă îngustă este de obicei combinată cu tratamentele locale obișnuite și poate fi utilizată pentru a trata dermatita atopică severă. Tratamentul presupune să stați în unitatea de fototerapie de două până la cinci ori pe săptămână, astfel încât s-ar putea să nu fie potrivit pentru copiii mici sau pentru pacienții care nu pot sta în picioare fără ajutor.
fotototerapia în tratamentul dermatitei atopice – imagine preluată Dermnetnz.org
- Antihistaminicele – sunt utile pentru a controla dermografismul și alte forme de urticarie la unii pacienți cu dermatită atopică.
- Terapia sistemică cu agenți imunomosulatori – folosiți în controlul pe termen lung al dermatitei atopice severe.
- Agenți biologici sistemici – blochează etape specifice din procesul inflamator.
- Tratamentul suprainfecțiilor
Pentru infecțiile bacteriene secundare, antibioticele topice nu ar trebui utilizate, deoarece acestea cresc rezistența bacteriană; în schimb, ar trebui luat în considerare un antiseptic local. O infecție severă cu Staphylococcus suprapusă (impetiginizare) necesită adesea un tratament scurt cu un antibiotic oral. Suprainfecția cu virusul herpes simplex (eczema herpeticum) poate cauza o deteriorare rapidă și dureroasă, cu dezvoltarea unor mici vezicule urmate de formarea de cruste peste dermatita existentă, necesitând tratament antiviral sub formă de comprimate sau injecții - Probiotice : Probioticele, prebioticele și postbioticele sunt intens utilizate pentru echilibrarea microbiomului intestinal. Există studii la copii și sugari despre beneficiile terapiei cu probiotice (inclusiv Lactobacillus și alte organisme) în tratamentul dermatitei atopice (AD), dar ameliorarea simptomelor nu este strâns corelată cu administrarea acestora.
Probioticele, prebioticele și postbioticele acționează împreună pentru sănătatea organismului și în mod special pentru sistemul digestiv și imunitar.
Probioticele sunt microorganismele vii care există în flora intestinală, în principal bacterii benefice (precum Lactobacillus și Bifidobacterium), care contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale. Ele ajută la digestia alimentelor, produc vitamine, întăresc sistemul imunitar și protejează împotriva agenților patogeni. Probioticele există și în alimente fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul și varza murată, și sunt disponibile și sub formă de suplimente
Prebioticele reprezintă „hrana” probioticelor, bacteriilor benefice din flora intestinala și provin din alimentație, în general sunt fibre nedigerabile. Surse naturale de prebiotice sunt ceapa, usturoiul, bananele, cicoarea și cerealele integrale.
Postbioticele sunt rezultatul activității probioticelor și apar ca urmare a fermentării prebioticelor. Aceste postbiotice au rol în procesul de reducere a inflamației, în procesele oxidative și îmbunătățesc sînîtatea intestinală.
Terapii în curs de evaluare pentru dermatita atopică
- Suplimente alimentare: Efectul suplimentelor precum vitaminele, uleiul de pește și acizii grași esențiali în tratamentul dermatitei atopice, a fost analizat dar nu s-a descoperit o îmbunătățire semnificativă în gestionarea simptomelor acestei boli. Studiile au inclus și uleiul de primula și uleiul de limba mielului.
- Melatonina: Melatonina, cunoscută pentru rolul său în reglarea somnului, ar putea avea proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. Există cercetări care au arătat că suplimentarea cu melatonină poate reduce severitatea bolii și poate îmbunătăți somnul la copiii cu dermatită atopică. Totuși, sunt necesare studii mai complexe pentru a confirma siguranța și eficacitatea pe termen lung.
- Medicina pe bază de plante chinezești: Medicina tradițională chineză a fost utilizată pentru tratamentul dermatitei atopice, dar eficacitatea și siguranța sa nu au fost confirmate în studii clinice de înaltă calitate. Studiile existente nu sunt suficient de relevante.
- Antagoniști ai receptorilor de leucotriene: Medicamentul Montelukast, aprobat pentru tratamentul astmului și rinitei alergice, a fost evaluat pentru tratamentul dermatitei atopice în câteva studii, dar rezultatele sunt contdradictorii. În prezent nu este recomandat pentru tratarea dermatitei atopice la copii sau adulți.
- Bacterioterapia utilizând Staphylococcus hominis A9 (ShA9), un organism inofensiv izolat de pe pielea umană sănătoasă, a fost studiată ca o posibilă terapie topică pentru dermatita atopică (AD). ShA9 acționează prin eliminarea Staphylococcus aureus și inhibarea producției unei toxine proinflamatorii produse de acesta.
Consiliere psihologică
Pentru persoanele cu dermatită atopică, consilierea psihologică este foarte importantă pentru că această afecțiune poate fi însoțită de stres, frustare,depresie și anxietate cauzate de simptomele persistente cum sunt mâncărimea intensă, durerea și aspectul pielii.
Metodele de consiliere sunt importante mai ales pentru copii pe care îi ajută să gestioneze stresul cauzat de mâncărimea persistentă.
Una dintre metodele de consiliere utilizate frecvent este terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care ajută pacienții să gestioneze stresul și să dezvolte strategii pentru a reduce comportamentele nocive, cum ar fi scărpinatul excesiv. CBT poate îmbunătăți sănătatea mintală prin abordarea gândurilor negative și comportamentelor asociate cu eczema și poate duce la o reducere a simptomelor de anxietate și depresie, precum și la îmbunătățirea calității vieții (National Eczema Association)(DermNet).
Relaxarea și tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația și exercițiile de respirație, sunt, de asemenea, recomandate pentru a reduce frecvența episoadelor de dermatită și pentru a îmbunătăți somnul, care este adesea perturbat din cauza pruritului.
Pentru îmbunătățirea calității vieții celor afectați de dermatită atopică National Eczema Association pune la dispoziție materiale educaționale, webinarii și buletine informative pentru a-i ajuta pe cei afectați să gestioneze eczemele în mod eficient.
În concluzie, primul pas în gestionarea dermatitei atopice este consultarea unui medic dermatolog, care va confirma diagnosticul și va exclude alte afecțiuni ce prezintă simptome similare. Diagnosticarea corectă este vitală pentru a putea începe tratamentul dermatitei atopice, personalizat, adaptat severității și tipului de DA.
Vizita la medicul expert dermatolog are ca scop stabilirea unui diagnostic corect, dar oferă și strategii pe termen lung pentru prevenirea recidivelor și îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dermatită atopică. Aproape toți pacienții cu dermatită atopică pot fi tratați prin explicarea unei rutine la domiciliu și doar pacienții care au suprainfecții grave sau eritrodermie necesită, de regulă, spitalizare.
Bibliografie:
1. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/dermatitis/atopic-dermatitis-eczema
2. Atopic dermatitis (eczema): Pathogenesis, clinical manifestations, and diagnosis – UpToDate
3. Raimondo A, Lembo S. Atopic Dermatitis: Epidemiology and Clinical Phenotypes. Dermatol Pract Concept. 2021 Oct 1;11(4):e2021146. doi: 10.5826/dpc.1104a146. PMID: 35024238; PMCID: PMC8648436.
Câteva studii referitoare la ipoteza factorilor de mediu:
Flohr C, Yeo L. Atopic dermatitis and the hygiene hypothesis revisited. Curr Probl Dermatol 2011; 41:1.
Flohr C, Pascoe D, Williams HC. Atopic dermatitis and the ‘hygiene hypothesis’: too clean to be true? Br J Dermatol 2005; 152:202.
Arnedo-Pena A, Bellido-Blasco J, Puig-Barbera J, et al. [Domestic water hardness and prevalence of atopic eczema in Castellon (Spain) school children]. Salud Publica Mex 2007; 49:295.