imbatranirea pielii e1736496727541

De ce îmbătrânește pielea? Procesul de îmbătrânire a pielii este inevitabil și face parte din transformările naturale prin care trece corpul nostru odată cu înaintarea în vârstă. Pe măsură ce trec anii, pielea suferă transformări, începe să își piardă elasticitatea, fermitatea și capacitatea de a se regenera, devenind mai vulnerabilă la factorii externi. Apar primele semne ale îmbătrânirii și odată cu ele și primele nemulțumiri legate de aspectul feței și corpului.

Îmbătrânirea pielii este influențată atât de factori interni, cum ar fi genetica și scăderea producției de colagen, cât și de factori externi, precum expunerea la soare, poluarea și stilul de viață, fumatul.

Îmbătrânirea nu poate fi oprită sau „vindecată”, dar înțelegerea mecanismelor prin care se produce ne poate ajuta să prevenim și să încetinim apariția semnelor de degradare a pielii produse de trecerea anilor.

Structura pielii – Colagenul și Elastina

Pielea are o structură complexă fiind alcătuită din trei straturi:

1. Epidermul – stratul exterior al pielii, acționează ca o barieră fizică, prevenind pierderea apei din organism și împiedicând pătrunderea substanțelor, radiațiilor și a organismelor în corp. Epiderma este formată din straturi de celule aplatizate și are trei tipuri principale de celule :

  • Cheratinocite (celule cutanate) – mor pe măsură ce pielea se reînnoiește. Cheratinocitele produc o proteină dură, cheratina,
  • Melanocite (celule producătoare de pigment) – produc melanina ce protejează pielea de radiațiile solare.
  • Celule imunitare – cu rol în identificarea și recunoașterea alergenilor și microbilor

2. Dermul – stratul mijlociu, cel mai gros, conține colagen, elastină, vase sangvine si limfatice, nervi, foliculi de par si glande care produc transpiratie si sebum. Aici se găsesc fibrele de colagen ce conferă rezistența și fermitatea dar și fibele de elastină care asigură elasticitatea pielii.

3. Stratul subcutanat (Hipodermul) – alcătuit din țesut conjunctiv și grăsime și vase de sânge. Grasimea din stratul subcutanat inmagazineaza substante nutritive, izoleaza si protejeaza muschii si oasele.

Procesul de îmbătrânire al pielii este rezultatul mai multor modificări progresive ce apar în structurile pielii și la suprafața acesteia.

Dintre toate componentele structurale ale pielii, două sunt deosebit de importante, pentru că procesul de formare a acestora este afectat pe măsură ce pielea îmbătrânește.

Colagenul și elastina sunt două proteine, componente-cheie ale stratului mijlociu al pielii, respectiv al matricei extracelulare (rețeaua ce conferă suport structural și funcțional celulelor), conferind pielii fermitate, elasticitate și rezistență.

Majoritatea procedurilor și terapiilor care oferă soluții pentru revigorarea aspectului pielii și restabilirea sănătății acesteia acționează asupra producției de colagen și elastină din derm.

Ce este colagenul?

Colagenul este proteina principală din numeroase țesuturi structurale de susținere din corp, precum pielea, oasele, ligamentele, tendoanele și mușchii. Este format din fibrile dispuse într-o structură elicoidală triplă, extrem de rezistentă. Colagenul reprezintă cel puțin 70% din greutatea uscată a pielii umane.

Au fost identificate 28 de tipuri de colagen în corpul nostru, dar cele mai importante sunt:

  • Tipul I este forma principală de colagen din derm, oferind rezistență la tensiune pielii, reprezintă 90% din colagenul corpului
  • Tipul II se gaseste in cartilajul elastic care acopera suprafetele articulare, cartilajul urechilor și nasului
  • Tipul III intră în structura muschilor, organelor, vaselor.
  • Tipurile IV și V sunt esențiale în zona membranei bazale a pielii, Tipul V se gaseste impreuna cu colagenul tip I in os, cornee, muschi, ficat, plamani, par si placenta.

Colagenul este într-un proces continuu de regenerare. Fibrilele de colagen se descompun ca răspuns la deteriorarea celulelor în cursul metabolismului celular normal, sub acțiunea unei enzime, colagenază.

Principalele celule responsabile de producerea colagenului și elastinei în corpul nostru sunt fibroblastele. În piele, fibroblastele din derm generează colagen de tip I și III, care formează o rețea de suport pentru primul strat al pielii. Cu toate acestea, fibroblastele nu sunt singurele responsabile pentru producerea colagenului în organism; în cartilaje, de exemplu, condrocitele produc colagen specific (de tip II), iar în oase, osteoblastele sintetizează colagen de tip I.

imbatranirea precoce a pielii

Rolul colagenului în structura pielii

Cuvântul colagen în limba greacă înseamnă „lipici”. Putem spune că, în corpul nostru fibrele de colagen reprezintă adezivul care ține împreună pielea, mușchii, tendoanele, oasele, ligamentele și organele.

Pentru piele coalgenul este o proteină esențială:

  • promovează sănătatea pielii, părului și unghiilor
  • are rol structural, contribuie la integritatea pielii
  • asigură elasticitatea și flexibilitatea pielii
  • ajută la regenerarea și vindecarea pielii
  • are rol în hidratarea pielii și în uniformizarea aspectului acesteia
  • împiedică apariția ridurilor

imbătraneste pielea

Ce se întâmplă cu colagenul când imbătranește pielea?

Pe măsură ce îmbătrânește pielea are loc o încetinire treptată a sintezei de colagen și o creștere a degradării acestuia. Nu putem măsura cât colagen mai avem în structura pielii dar efectele scăderii acestuia devin vizibile.

Când imbătranește pielea, activitatea fibroblastelor scade, ceea ce duce la o producție mai mică de colagen, producându-se o pierderea fermității pielii pe măsură ce anii trec. Fibrele de colagen din pielea tânără au o structură tridimensională iar odată cu trecerea timpului această structură devine bidimensională, fibrele de colagen se subțiază și se fragmentează.

O pierdere a echilibrului între producția și distrugerea colagenului duce la apariția semnelor îmbătranirii pielii:

  • Apariția liniilor fine și a ridurilor de expresie – Scăderea colagenului slăbește structura pielii, ducând la apariția ridurilor, în special pe frunte, în jurul ochilor (laba gâștei) și gurii.
  • Apariția laxității pielii, pierderea fermității și elasticității–  Fără suficient colagen, pielea își pierde suplețea și devine mai lăsată, în special în zone precum obrajii, linia maxilarului și gâtul.
  • Subțierea pielii – Reducerea producției de colagen face ca pielea să devină mai subțire, fragilă și mai predispusă la vânătăi sau traumatisme.
  • Apariția porilor dilatați – Pe măsură ce colagenul din derm scade, structura de susținere a pielii este afectată, ceea ce face ca porii să devină mai vizibili.
  • Încetinirea vindecării rănilor – Colagenul este esențial pentru regenerarea pielii. Reducerea acestuia încetinește procesul de vindecare, iar pielea poate rămâne mai mult timp cu leziuni sau se formează cicatrici mult mai evidente.
  • Textura pielii neuniformă – Lipsa colagenului poate duce la o piele mai aspră, cu o textură neregulată și mai puțin catifelată.

Degradarea colagenului este accelerată de o nutriție deficitară, de fumat, poluare și de expunerea excesivă la soare. De asemenea, există mutațiile genetice, cum sunt sindromul Ehlers-Danlos și Osteogenesis Imperfecta, care duc la erori în sinteza colagenului (Dermnetnz.org).

Ce este elastina?

Elastina este o altă proteină structurală esențială din piele, responsabilă de elasticitatea pielii și de capacitatea acesteia de a reveni la forma inițială după întindere sau contracție. Se găsește în matricea extracelulară, alături de colagen, și este predominantă în țesuturile care necesită flexibilitate, cum ar fi pielea, plămânii și vasele de sânge, cartilajul urechii și nasului.

Elastina din piele se prezintă sub forma unei rețele de fibre orientate atât perpendicular cât și paralel cu suprafața pielii. Principala componentă a fibrelor de elastină este tropoelestina,

Procesul de formare al elastinei începe în perioada fetală și neonatală când are loc formarea organelor, vaselor de sânge, plămânilor și pielii. Elastina are o rată foarte mică de refacere iar pe măsură ce îmbatranește pielea acest proces este încetinit iar fibele de elastină se degradează. Această degradare contribuie la pierderea tonusului pielii iar în combinație cu reducerea grăsimii subcutanate și efectul gravitației, apare aspectul de piele lăsată, fragilă și îmbătrânită.

Rolul elastinei în structura pielii:

  1. Elasticitate: Este principalul rol al elastinei, ea permite pielii să-și mențină flexibilitatea, oferind rezistență la deformările cauzate de mișcări și întinderi.
  2. Suport structural: Lucrează împreună cu colagenul pentru a susține integritatea pielii, prevenind lăsarea acesteia.
  3. Ajută la menținerea unui aspect ferm și tânăr al pielii
  4. Regenerare: Contribuie la vindecarea rănilor și la remodelarea țesuturilor afectate.

Când imbătrânește pielea, reducerea producției de elastină împreună cu degradarea fibrelor de colagen reprezintă un factor major în apariția ridurilor și laxității pielii. La fel ca și în cazul colagenului, cele mai mari modificări în structura fibrelor de elastină au fost constatate în pielea degradată ca urmare a expunerii la razelor solare (National Libray Of Medicine).

Ce se întâmplă cu elastina când îmbătrânește pielea?

Cantitatea de elastină, ca și cea de colagen și acid hialuronic din piele, începe să scadă gradual în procesul de îmbătrânire, ducând la o pierdere a integrității structurale și elasticității acesteia. Cele mai severe degradări în morfologia fibrelor de elastină și aranjamentul acestor fibre au fost constatate în pielea îmbătrânită care a fost expusă cronic daunelor solare.

Pe măsură ce îmbătrânește pielea, majoritatea componentelor sale structurale sunt afectate, însă elastina este deosebit de vulnerabilă la aceste schimbări din diverse motive. Elastina și fibrele de elastină sunt caracterizate printr-o rată extrem de scăzută și lentă de regenerare. Toate agresiunile mecanice și de mediu exercitate asupra fibrelor de elastină, duc la deteriorarea fibrelor iar organismul nu va înlocui în totalitate aceste fibre distruse. Datorită capacității reduse a pielii de a regenera fibrele de elastină, terapiile actuale ce vizează acesastă componentă structurală a pielii, se bazează în general pe protejarea elastinei și mai puțin pe procesul de înlocuire a acesteia.

Alte modificări ce apar atunci când pielea îmbătrânește

Nu doar scăderea cantității de colagen și elastină din piele determină degradările ce duc la îmbătrânirea pielii.

În cursul vieții, celulele de la suprafața pielii se reînnoiesc în permanență, astfel încât stratul superior al pielii se schimbă aproximativ o dată pe lună. Pe măsură ce îmbătrânește pielea, rata de reînnoire a celulelor epidermei începe să scadă.

Modificările care se produc în stratul superior al pielii determină o serie de transformări ale aspectului acesteia:

  • Rata de regenerare a celulelor scade pe măsură ce îmbătrânește pielea datorită faptului că diviziunea celulară este încetinită. Drept urmare, procesul de exfoliere naturală a pielii nu se mai produce la fel de eficient.
  • Producția de grăsimi naturale în stratul pielii scade, la fel și capacitatea de reținere a apei iar pielea devine mai deshidratată, mai uscată.
  • Celulele de la suprafața pielii devin mai plate și mai puțin rezistente ducând la subțierea pielii. Datorită acestei subțieri și funcția de barieră a pielii nu se mai realizează eficient.
  • Pentru că exfolierea naturală a pielii este încetinită, celulele moarte se acumulează la suprafață iar pielea devine mai aspră și mai puțin strălucitoare.

Când îmbătrânește pielea, există și schimbări care nu sunt cauzate direct de degradarea acesteia:

  • Pierderea de masă osoasă în procesul de îmbătrânire, împreună cu pierderea de grasime și redistribuirea acesteia în partea de jos a feței, are ca rezultat o modificare a aspectului feței. Apar cutele nazogeniene și ridurile marionetă care se întind de la colțurile gurii spre bărbie.
  • Modificarea aspectului feței se produce și datorită acțiunii forței gravitaționale asupra structurilor pielii și feței.
  • Componenta genetică are o mare importanță în determinarea ritmului în care îmbătrânește pielea dar și a ritmului în care se distrug fibrele de colagen și elastină. Genele sunt un factor important ce influențează aspectul pielii și vârsta până la care pielea își va păstra fermitatea și elasticitatea. Bagajul genetic este cel care are un rol esențial în privința vitezei cu care îmbătrânește pielea: își poate păstra aspectul ferm și neted până la 60 de ani sau poate să se lase și să înceapă să se rideze de la 40 de ani.

imbatranirea precoce a pielii

Factori care contribuie la procesul de îmbătrânirea pielii

Îmbătrânirea pielii se poate produce prematur sub acțiunea factorilor externi, de mediu dar și datorită unor factori ce caracterizează un stil de viață mai puțin sănătos. Există și cazuri foarte rare când datorită unor boli genetice rare în care sunt implicate mutațiile genetice, apare sindromul îmbătrânirii premature.

Factorii care influențează îmbătrănirea pielii în general, nu doar îmbătrânirea prematură sunt:

  • Razele solare

Pe măsură ce trec anii, cea mai importantă cauză a degradării pielii este expunerea la razele solare, nu procesul de îmbătrânire în sine. Procesul de deteriorare a pielii sub acțiunea razelor solare se numește fotoîmbătrânire. Fotoîmbătrânirea apare în urma expunerii la razele ultraviolete, care acționează asupra structurilor pielii, producând inclusiv degradări ale ADN-ului în fiecare celulă.

Expunerea repetată la soare de-a lungul anilor duce la modificări importante la nivelul pielii:

  • suprafața pielii devine uscată, rugoasă sau chiar solzoasă
  • textura pielii se modifică, devine neuniformă
  • apar ridurile, fine la început apoi mai adânci
  • apare laxitatea pielii
  • apar pete maronii pe suprafața pielii

Radiațiile ultraviolete ajung de la soare pe suprafața Pământului având trei lungimi de undă principale: UVA, UVB și UVC. Radiațiile UVC sunt absorbite de stratul de ozon, în schimb radiațiile UVA și UVB pătrund în piele unde afectează suprafața dermului dar și în al doilea strat al pielii afectând fibrele de colagen și elastină.

Mai multe informații despre radiațiile solare și indicele UV puteți afla citind articolul „ Indicele UV și importanța sa pentru sănătatea pielii„.

Utilizarea protecției solare, hainelor adecvate și evitarea expunerii prelungite la soare în orele de vârf sunt măsuri esențiale pentru prevenirea daunelor cauzate de radiațiile UV.

  • Fumatul 

Fumatul produce daune importante în structura pielii:

  • Nicotina îngustează vasele de sânge și reduce fluxul sanguin, diminuând cantitatea de oxigen și nutrienți care ajunge la celule.
  • Substanțele chimice din fumul de tutun cresc enzimelor dermice responsabile de degradarea colagenului și elastinei.
  • Substanțe precum nitrozaminele și gudronul sunt cancerigene.

Fumatul duce la apariția ridurilor premature și la pierderea strălucirii tenului, care devine tern.

  • Lipsa somnului

În timpul somnului au loc procese de regenerare și reparare celulară. Lipsa cronică a somnului sau un somn de slabă calitate va duce la creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, reducerea producției de colagen, dezechilibre hormonale.

  •  Menopauza

Semnele evidente ale îmbătrânirii apar între 50 și 60 de ani. La femei aceste semne apar mai devreme, acest fapt fiind atribuit scăderii efectului protector al estrogenilor, scădere ce se declanșează în timpul menopauzei.

  • Poluarea

Poluarea atmosferică, în special în zonele urbane, poate accelera îmbătrânirea pielii datorită particulelor poluante care pot determina inflamații și afecta funcția de barieră a pielii. Există studii care au demonstrat legătura dintre poluarea atmosferică și erupțiile cutanate.

  • Nutriția 

Fructele, legumele, leguminoasele, ierburile și ceaiurile conțin compuși antioxidativi.
Nivelurile mai ridicate de vitamina C și un consum crescut de acid linoleic au fost asociate cu o reducere a ridurilor, uscăciunii și atrofiei pielii.
Într-un studiu nutrițional care a recrutat subiecți din Grecia, Australia și Suedia, rezistența la fotoîmbătrânire a fost asociată cu un consum mai mare de legume, ulei de măsline, pește și leguminoase, precum năut, fasole, mazăre și linte, și un consum mai redus de margarină, zahăr și produse lactate.
Un aport mai ridicat de grăsimi și carbohidrați a fost asociat cu un risc crescut de riduri și atrofie a pielii (Dermnetnz.org)

În concluzie,

Îmbătrânirea pielii este un proces complex, influențat de factori interni, precum genetica și schimbările hormonale, dar și de factori externi, precum expunerea la soare, poluarea și obiceiurile de viață.

Deși îmbătrânirea este inevitabilă, o îngrijire adecvată, alături de o alimentație sănătoasă și protecția împotriva factorilor nocivi, poate încetini semnificativ acest proces. Înțelegerea cauzelor și mecanismelor îmbătrânirii pielii ne oferă oportunitatea de a lua măsuri pentru a menține sănătatea și aspectul pielii pe termen lung.

În plus, pe măsură ce îmbătrânește pielea, utilizarea unor produse cosmetice cu ingrediente active, precum antioxidanții și retinoizii, trebuie să facă parte din rutina zilnică de îngrijire a tenului. Totodată, adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, cum ar fi hidratarea corespunzătoare și un somn de calitate, joacă un rol esențial în menținerea elasticității și fermității pielii.