Pitiriazis Versicolor (Tinea Versicolor)

Pitiriazis Versicolor (Tinea Versicolor) este o infecție superficială a pielii, întâlnită frecvent, produsă de un fung (levura) din genul Malassezia. Este o infecție fungică benignă care nu evoluează cu complicații dar poate produce disconfort datorită aspectului și localizării leziunilor. Afectează în special zonele cu activitate crescută a glandelor sebacee, precum trunchiul, umerii și gâtul, iar modificările de culoare ale pielii pot persista chiar și după tratarea infecției.

Pitiriazis Versicolor este o afecțiune răspândită la nivel global, întâlnită cu  o frecvență crescută în regiunile cu climă caldă și umedă. Se estimează că afectează un procent semnificativ din populație, în special adolescenții și adulții tineri, fiind una dintre cele mai frecvente infecții fungice superficiale ale pielii. Deși nu este o boală gravă, recurențele sunt frecvente, ceea ce o face o problemă dermatologică comună în practica medicală de zi cu zi.

Ce puteți afla din acest articol:

• Ce este pitiriazis versicolor?
• Cauzele apariției acestei afecțiuni
• Cine poate fi afectat de pitiriazis versicolor?
• Cum se manifestă pitiriazis versicolor
• Diagnosticul în pitiriazis versicolor
• Tratamentul pitiriazis versicolor
• Reapariția afecțiunii și prevenția

Ce este pitiriazis versicolor?

Ciuperca Malassezia este un tip de levură care trăiește pe suprafața pielii. În mod normal, această ciupercă nu provoacă probleme de sănătate.

Malassezia este parte a microbiomului pielii, adică face parte din microorganismele care trăiesc în mod normal pe suprafața pielii. Aceste microorganisme trăiesc în simbioză cu celulele corpului, într-o relație echilibrată prin care levurile și celulele corpului se ajută reciproc.

Microorganismele ce fac parte din microbiomul pielii o protejează de infecții și alți agenți patogeni dăunători. Astfel, Malassezia se hrănește cu sebumul secretat la nivelul pielii iar în schimb contribuie la protejarea acesteia prin ocuparea unui „teren” care altfel ar putea fi invadat de microorganisme dăunătoare.

Cauzele apariției pitiriazis versicolor

Relația echilibrată dintre microbiom și celulele pielii ajută la menținerea sănătății acesteia, a pH-ului normal și a unei bariere naturale împotriva infecțiilor. Când echilibrul se rupe (din cauza căldurii, umidității, transpirației sau imunității scăzute), aceste microorganisme benefice pot deveni patogene.

Când Malassezia se înmulțește exccesiv, afectează culoarea sau pigmentarea pielii și determină apariția unor leziuni evidente pe suprafața acesteia. Astfel apare afecțiunea denumită pitiriazis versicolor sau tinea versicolor.

Termenul pityriasis este folosit pentru a descrie afecțiuni ale pielii în care apar leziuni cu scuame care au un aspect similar cu tărâțele. Denumirea „versicolor” provine de la varietatea de culori pe care le pot avea leziunile în pitiriazis versicolor.

Boala se mai numește și Tinea versicolor, deși, în mod strict, termenul „tinea” este folosit doar pentru infecțiile fungice cauzate de dermatofiți. Dermatofiții, ca și levurile, fac parte tot din clasa fungilor dar se diferențiază de levuri prin mai multe aspecte, în primul rând prin faptul că au o contagiozitate ridicată.

Care sunt factorii ce favorizează apariția pitiriazis versicolor?

Leziunile de pitiriazis versicolor apar atunci când Malassezia (cunoscută și sub denumirea de Pityrosporum) se înmulțește excesiv pe suprafața pielii, Mecanismul exact de apariție a acestei dezvoltări excesive nu este pe deplin elucidat, dar se pare că există factori ce influențează acest proces:

• vremea caldă și umedă
• transpirația excesivă
• pielea cu sebum excesiv
• perturbări ale sistemului imunitar
• schimbările hormonale

Distribuția leziunilor în zonele în care pielea prezintă mai mult sebum poate susține teoria conform căreia pielea acoperită de sebum poate favoriza multiplicarea ciupercii. Această afirmație este susținută de distribuția leziunilor în zona superioară a corpului, unde există mai mult sebum, dar și de faptul că afecțiunea apare mai rar la copii și vârstnici, care în general au pielea mai uscată.

În privința implicării factorilor interni ai organismului, mai sunt necesare studii care să evidențieze această influență. Totuși, se pare că există și o predispoziție genetică, mulți pacienți cu pitiriazis versicolor având un istoric familial pozitiv pentru această afecțiune.

 Cine poate fi afectat de pitiriazis versicolor?

Pitiriazis versicolor este o afecțiune răspândită în întreaga lume dar apare preponderent în zonele cu climă aldă și umedă. Această boală poate ajunge la o frecvență de 50% în țările tropicale, pe când în tările cu clima rece, doar de 1,1%.

Datorită pielii care produce mai mult sebum dar și faptului că transpirația excesivă poate fi mai des întâlnită, adolescenții și adulții tineri prezintă mai frecvent leziunile caracteristice ale bolii.

Pitiriazis versicolor afectează în aceeași măsură barbații și femeile, și nu există o predispoziție legată de culoarea pielii sau apartenența la o anumită etnie.

Cum se manifestă pitiriazis versicolor

Caracteristica acestei afecțiuni este reprezentată de variațiile de pigmentare a pielii la nivelul leziunilor. Chiar dacă agentul patogen implicat în declanșarea bolii este o ciupercă, pitiriazis versicolor Nu este o boală contagioasă și nu este rezultatul unei igiene deficitare.

Termenul „versicolor” provine din limba latină, de la cuvântul versicolor, care înseamnă „cu culori schimbătoare” sau „variat colorat” (versi- = schimbător, color = culoare).

În pitiriazis versicolor, „versicolor” se referă la variațiile de culoare ale petelor de pe piele – care pot fi:

• hipopigmentate (mai deschise decât pielea normală)

• hiperpigmentate (mai închise la culoare)

• rozalii (eritematoase)

Această denumire reflectă aspectul clinic tipic al afecțiunii, unde petele pot avea tonuri diferite în funcție de tipul de piele, stadiul leziunii sau expunerea la soare.

Leziuni hipopigmentare în pitiriazis versicolor – imagini preluate Dermnetnz.org

Leziuni hiperpigmentare de pitiriazis versicolor la nivelul axilei – imagini preluate Dermnetnz.org

Leziuni eritematoase în pitiriazis versicolor – imagini preluate Dermnetnz.org

Petele de pe piele pot prezenta următoarele caracteristici:

• Pot avea culoarea maro cupru, pot fi mai deschise decât pielea înconjurătoare sau pot avea nuanțe rozalii.
• Petele de culoare deschisă sunt mai frecvente la persoanele cu pielea închisă la culoare.
• Uneori, leziunile debutează ca pete maro și scuamoase, iar în procesul de vindecare devin albe și fără scuame.
• Formele hiperpigmentate, hipopigmentate și rozalii de pitiriazis versicolor sunt considerate, de regulă, variante distincte, însă pot coexista în unele cazuri.

Pitiriazisul versicolor eritematos poate coexista cu dermatita seboreică, ambele fiind asociate cu o creștere excesivă a levurii Malassezia.

Leziunile individuale sunt de obicei mici (ex. <15 mm), ovale sau rotunde, dar tind să se conflueze, formând pete mai mari sau plăci subțiri. Este adesea prezentă o scuamă fină, care devine mai vizibilă la raclarea leziunii în vederea examinării microscopice.

Localizarea leziunilor:

• La adolescenți și adulți, tinea versicolor este localizată cel mai frecvent pe partea superioară a trunchiului și pe segmentul proximal al membrelor superioare, mai rar pe față și în zonele de pliuri.
• La copii, afectează frecvent fața.

Leziuni de pitiriazis versicolor localizate la nivelul feței – imagine preluată Uptodate

Prurit:

De obicei, pitiriazis versicolor evoluează fără simptome dar uneori poate fi însoțit de prurit de intensitate mică.

Evoluția bolii:

În absența tratamentului Tinea versicolor poate persista ani de zile. Recidivele sunt frecvente chiar după un tratament eficient. În zonele cu climă temperată, afecțiunea reapare adesea în sezoanele calde ale anului.

Vindecarea spontană este posibilă.

Diagnosticul în pitiriazis versicolor

Diagnosticul în pitiriazis versicolor se pune pe baza examinării leziunilor.

Atunci când pe piele există multiple pete mici și/sau mai mari care tind să conflueze sub formă de plăci, localizate în partea superioară a corpului (trunchi, gât, porțiunile superioare ale membrelor, față), trebuie luat în considerare diagnosticul de pitiriasis versicolor.

Atunci când diagnosticul nu se poate pune cu certitudine, medicul dermatolog poate apela la examinarea cu ajutorul dermatoscopului sau prelevare de probe prin răzuire fină a pielii și examinarea la microscop.

Datorită asemănării leziunilor cu cele din alte afecțiuni dermatologice, de multe ori este necesar diagnosticul diferențial. Examinarea la microscop a probei de piele este cea mai sigură cale de confirmare a diagnosticului.

Afecțiuni ale pielii ce trebuie diferențiate de pitiriazis versicolor:

• Dermatita seboreică – evoluează cu pete roșiatice, hipopigmentate sau hiperpigmentate. Spre deosebire de Tinea versicolor, în dermatita seboreică scuamele sunt mai groase iar zonele afectate de obicei sunt diferite: scalp, sprâncene, șanțuri nazolabiale.
• Pitiriazisul rozat – evoluează cu pete eritematoase mari și mici, dar spre deosebire de pitiriazisul versicolor debutează inițial cu o pată mare, caracteristică (pata heraldică) urmată de o erupție secundară cu leziuni dispuse într-o formă caracteristică de brad de Crăciun. Mai multe despre pitiriazisul rozat Gibert puteți citi în articolul dedicat acestei afecțiuni „Pitiriazis rozat Gibert„.
• Pitiriazis alba – Este o formă ușoară de dermatită eczematoasă, care se manifestă prin pete mici hipopigmentate și plăci mici pe față și, mai rar, pe membrele superioare. Pot fi vizibile scuame fine. Această afecțiune este cel mai des întâlnită la copii.

Pitiriazis Alba – imagine preluată Uptodate

• Sifilis secundar – evoluează cu pete sau plăci mici, de culoare eritematoasă până la brună, distribuite generalizat. Afectarea pielii este adesea prezentă și la nivelul palmei mâinilor și tălpii picioarelor

Pete eritematoase în sifilis secundar, localizare la nivelul palmelor – imagine preluată Uptodate

• Dermatoza terra firma-forme – o afecțiune benignă, caracterizată prin apariția unor pete sau plăci hiperpigmentate ce pot semăna cu pielea murdară. Zonele frecvent afectate sunt gâtul și glezna. Spre deosebire de tinea versicolor, leziunile se îndepărtează ușor cu un tampon de alcool.
• Vitiligo – este o afecțiune de pigmentare caracterizată prin macule și pete complet depigmentate. În contrast, tinea versicolor produce leziuni hipopigmentate, nu complet albe.

Pete complet albe in vitiligo – imagine preluată Uptodate

Tratamentul pitiriazis versicolor 

Este important de subliniat faptul că, în pitiriazis versicolor, hiperpigmentarea și hipopigmentarea persistă frecvent timp de câteva săptămâni sau chiar luni după un tratament de succes. În cazul hipopigmentarii, chiar daca tratamentul a avut succes, petele albe vor persista pana la o noua expunere la soare.

Plăcile de pitiriazis acționează ca un scut împotriva radiațiilor ultraviolete, și de aceea bronzul apare doar în zonele de piele „sănătoasă:  (adică fără populație crescută de Mallassezia). Deoarece dispariția modificărilor de culoare ale pielii este adesea întârziată, este indicată o reevaluare a semnelor de infecție activă înainte de a presupune că tratamentul a eșuat.

În tratamentul pitiriazis principala abordare este terapia locală. Tratamentul pe cale generală este rezervat situațiilor în care leziunile sunt extinse sau dacă din diferite motive pacientul nu poate aplica tratamentul local, precum și în cazurile în care boala nu răspunde la tratament sau recidivează.

Antifungice locale folosite în pitiriazis versicolor:

• Șampon cu sulfură de seleniu
• Cremă sau șampon cu derivați azolici ((econazol, ketoconazol)
• Cremă, soluție sau gel cu terbinafină

Medicamentul trebuie aplicat pe o zonă extinsă a pielii, de la linia maxilarului în jos, și lăsat să acționeze timp de 5–15 minute înainte de a fi clătit sub duș.
Tratamentul se aplică zilnic timp de o luna, apoi o dată pe săptămână timp de mai multe luni.

Antifungicele orale se recomandă atunci când tratamentul local nu este eficient, leziuni extinse sau recidive:

• Itraconazolul și fluconazolul, sunt utilizate pentru tratarea pitiriazisului versicolor. Exercițiile fizice intense, efectuate la aproximativ o oră după administrarea medicamentului, pot ajuta la transportul substanței active către suprafața pielii prin transpirație, unde aceasta poate acționa eficient împotriva levurii. Se recomandă evitarea băii timp de câteva ore după administrare.
  Un tratament de doar câteva zile este suficient, în multe cazuri, pentru remisia pe termen lung a pitiriazisului — uneori chiar pentru mai multe luni.

• Terbinafina orală, un antifungic utilizat în mod obișnuit pentru infecții dermatofitice, nu este eficientă împotriva infecțiilor cu levuri, cum este cazul pitiriazisul versicolor.

Reapariția afecțiunii și prevenția

Totuși, chiar și după eliminarea infecției, modificările de pigmentare ale pielii pot persista câteva săptămâni sau luni după tratament. Infecția poate reveni în perioadele în care vremea devine mai caldă și mai umedă. Dacă afecțiunea recidivează, medicul îți poate prescrie un tratament o dată sau de două ori pe lună pentru a preveni reapariția simptomelor.

Dacă ai fost diagnosticat cu tinea versicolor și ai urmat cu succes un tratament, există câteva măsuri generale care te pot ajuta să previi infecțiile viitoare:

• evitarea căldurii excesive

• evitarea expunerii prelungite la soare sau a bronzării artificiale

• evitarea transpirației excesive

În general, petele deschise sau închise la culoare cauzate de pitiriazis versicolor nu sunt mai predispuse sau mai protejate față de arsurile solare decât pielea normală din jur. Pielea trebuie protejată cu creme SPF 50+ și respectate măsurile de protecție împotriva efectelor UV.