Ocluzia vasculară după injectarea fillerelor: cel mai grav efect advers

Ocluzia vasculară după injectarea fillerelor: cel mai grav efect advers

Intervențiile estetice realizate cu ajutorul fillerelor câștigă din ce în ce mai multă popularitate, fiind intervenții neinvazive și cu rezultate vizibile rapid. Ocluzia vasculară este o complicație rară dar serioasă a injectării fillerelor cu acid hialuronic, complicație ce apare ca urmare a injectării intravasculare accidentale a fillerului.

Deși este o complicație foarte rară, ocluzia vasculară după injectarea de fillere poate produce efecte secundare nedorite, de la manifestări ușoare și temporare până la complicații severe și permanente.

• Ce este ocluzia vasculară
• Cum apare ocluzia vasculară la injectarea de fillere?
• Simptomele și semnele ocluziei vasculare
• Complicații și consecințe posibile în ocluzia vasculară
• Zonele feței cu risc crescut de ocluzie vasculară
• Cum se intervine în cazul ocluziei
• Prevenția în ocluzia vasculară

Ce este ocluzia vasculară

Complicație în urma tratamentelor faciale cu fillere dermice, deși rară, ocluzia vasculară poate avea urmări grave și apare în urma injectării accidentale a materialului de umplere într-un vas de sânge.

Mai exact, dacă filler-ul pătrunde accidental într-un vas și îl obturează, sângele nu mai poate circula normal prin acel vas, iar țesuturile deservite de el nu mai primesc oxigen și substanțe nutritive. Practic, filler-ul acționează ca un “dop” intravascular sau poate comprima vasele din apropiere, ducând la ischemie – adică lipsa aportului sanguin adecvat într-o anumită zonă.

Diametrul vaselor de sânge de la nivelul pielii scade pe măsură ce vasul se apropie de suprafața acesteia, iar acele subțiri incluse în ambalajul fillerelor injectabile pot pătrunde cu ușurință și obstrucționa vasele mici chiar și în straturile foarte superficiale ale pielii.

Cum apare ocluzia vasculară la injectarea de fillere?

Ocluzia vasculară se poate produce prin două mecanisme, ambele având ca rezultat oprirea circulației sângelui în zona injectată:

• Prin injectarea fillerului în vasul de sânge când se produce o embolie intravasculară
• Prin compresia vasului din exterior (compresie extravasculară)

În mod normal, când un filler este injectat corect, acesta rămâne în spațiile țesuturilor (sub piele) și nu interferează cu circulația din acea zonă.

Ocluzia vasculară prin injectarea fillerului în vasul de sânge

Când blocarea vasului de sânge se produce în urma injectării intravasculare, situație întâlnită cel mai frecvent, fillerul ajunge datorită presiunii seringii de injectare, direct în circulația sanguină. Odată ajuns acolo, filler-ul poate bloca complet sau parțial vasul respectiv, în special dacă este vorba de un vas de mai mic.

Uneori, materialul poate chiar să urce „înapoi”conta curentului sanguin, (retrograd) în sistemul arterial, mergând în sens opus fluxului normal de sânge. Un exemplu periculos al acestui fenomen este atunci când filler-ul ajunge, pe această cale retrogradă, în arterele care alimentează ochiul (cum ar fi artera oftalmică sau ramurile ei). Dacă o arteră oculară este blocată de filler, se poate produce o blocare a arterei retiniene, ceea ce duce la pierderea bruscă a vederii (detaliem în capitolul despre complicațiile în ocluzia vasculară).

Ocluzia vasculară prin compresia din exterior a vasul de sânge

Pe lângă injectarea directă în vas, o altă situație în care se produce ocluzia este compresia vasculară externă: dacă se injectează o cantitate mare de filler într-un spațiu restrâns, acesta poate presa arterele din acea zonă, împiedicând circulația sângelui. Această compresie poate fi agravată de inflamația și umflarea locală care pot să apară ca efect secundar al injectării fillerului.

Indiferent de mecanism, rezultatul este același: țesuturile alimentate de vasul respectiv intră încep să fie afectate și suferă modificări care pot fi ireversibile, din cauza lipsei de sânge.

Ocluzia vasculară se poate produce în urma injectării oricărui tip de filler, însă majoritatea fillerelor folosite în prezent pentru intervențiile de natură estetică sunt pe bază de acid hialuronic.

Un avantaj al fillerelor pe bază de acid hialuronic este că, în cazul unui incident serios cum este ocluzia vasculară sau altor efecte nedorite (noduli, migrarea acidului, etc) există o soluție: enzima hialuronidaza. Hialuronidaza poate dizolva acidul hialuronic, dacă este administrată la timp (Despre enzima hialuronidaza și corectarea volumului excesiv de acid hialuronic puteți afla în articolul „Mărirea buzelor a eșuat?Corectați cu hialuronidaza„.

În schimb, pentru alte substanțe de umplere (de exemplu, hidroxiapatita de calciu, acidul polilactic sau grăsime autologă) nu există o soluție specifică care să poată fi injectată pentru a elimina rapid materialul în caz de ocluzie. Din acest motiv, complicațiile vasculare cu fillere care nu conțin acid hialuronic pot fi și mai dificil de gestionat.

Simptomele și semnele ocluziei vasculare

Atunci când se produce o ocluzie vasculară în urma injectării unui filler, există câteva semne clinice ce apar timpuriu și care pot indica faptul că un vas de sânge a fost blocat.

1. Durere intensă sau persistentă: De obicei, injectările cu acid hialuronic provoacă un oarecare disconfort la injectare, însă o durere puternică, care persistă și după efectuarea procedurii, poate fi un semnal de alarmă. Ischemia (oprirea alimentării cu sânge) a țesutului cauzează durere, uneori descrisă ca o arsură sau un disconfort accentuat diferit de durerea obișnuită produsă de injectare.
2. Paliditate sau albire a pielii (blanching): Este adesea primul semn vizibil al ocluziei. Pielea din zona injectată devine brusc foarte palidă sau albă, pentru că sângele nu mai ajunge în acea regiune. Acest simptom apare aproape imediat după intervenție și nu trebuie confundat cu albirea temporară a pielii cauzată de anestezice locale sau adrenalină (unele fillere conțin lidocaină cu epinefrină, care pot da o paloare trecătoare nepericuloasă). În cazul ocluziei vasculare, paloarea persistă și indică lipsa circulației sanguine.

Ischemie și albirea pielii la nivelul nasului în ocluzia vasculară – imagine preluată MDPI Journals

Albirea pielii în ocluzia vasculară – imagine preluată JCAD

3. Întârzierea reapariției culorii la apăsare (întârzierea reumplerii cu sânge a capilarelor): O metodă simplă de verificare este apăsarea ușoară a pielii din zonă cu degetul; în mod normal, pielea își revine la culoarea inițială în mai puțin de 2 secunde după eliberare. Dacă această revenire a culorii este întârziată sau absentă, poate sugera o problemă de circulație locală (semn al ocluziei).

4. Marmorare sau model reticulat pe piele (livedo reticularis): În unele cazuri, în loc de albire uniformă, pielea capătă un aspect pătat, cu vinișoare mov-roșiatice dispuse ca o rețea sau dantelă. Acest tip de decolorare (marmorare) indică flux sanguin compromis în microcirculație și este un semn precoce al ischemiei tegumentare.

Pe măsură ce timpul trece fără ca problema să fie rezolvată, zona afectată poate deveni roșiatică sau vineție. Inițial poate apărea înroșirea cu aspect de rețea, apoi o colorație violacee sau gri-albăstruie a pielii, semn că țesutul nu primește oxigen și că se instalează leziuni ischemice. Aceste modificări de culoare a pielii apar într-o perioadă de până la 72 de ore de la producerea ocluziei vasculare.

Marmorarea pielii și schimbarea culorii pielii în roșu violaceu datorită lipsei oxigenării – imagine preluată JCAD

5. Bășici și apariția necrozei țesuturilor (moartea țesuturilor): La câteva zile după ocluzia vasculară (uneori chiar în 2-3 zile), pe piele pot apărea vezicule (bule cu lichid) sau ulcerații, iar țesutul începe să se necrozeze (moară), pielea să se exfolieze. Acesta este un semn tardiv, ce indică faptul că bariera funcțională a pielii a fost deteriorată.

Glandele sudoripare din pielea afectată nu mai funcționează normal, se reduce producția de transpirație și scade producția de săruri de pe suprafața pielii.

Acești factori, împreună cu dezintegrarea celulelor, favorizează supraaglomerarea bacteiilor pe suprafața pielii.B acteriile rezidente în mod normal pe piele pătrund mai adânc în derm, unde găsesc un mediu cald, umed, sărac în oxigen, dar bogat în nutrienți, propice dezvoltării lor. Staphylococcus, un agent patogen obișnuit al pielii, poate supraviețui și în medii cu oxigen redus, fiind cauza imediată a suprapopulării bacteriene.

Întunecarea progresivă a culorii pielii sunt rezultatul unui proces numit necroza hemoragică a pielii, care relevă ocluzia trombotică a unuia sau mai multor vase de sânge ce irigă zona afectată.

În această fază pot apărea escare, în componența cărora există sânge coagulat care creează un mediu închis, favorabil dezvoltării bacteriene. Înainte de formarea escarei – sau uneori în locul ei – poate apărea țesutul necrotic moale sub formă de material cremos, galben-verzui, gelatinos, semn vizibil caracteristic infecției.

Escare la nivelul zonei necrozate – imagine preluată JCAD

6. Un alt simptom extrem de important de menționat este alterarea vederii. Dacă filler-ul a ajuns într-un vas de sânge care alimentează globul ocular (de exemplu, în artera centrală a retinei sau ramuri ale acesteia), pacientul poate prezenta tulburări de vedere imediate: vedere încețoșată, apariția unor puncte sau pete negre în câmpul vizual sau chiar pierdere bruscă a vederii la un ochi.

Din păcate, ocluzia arterei retiniene centrale prin filler duce de regulă la orbire permanentă la ochiul afectat, de aceea orice semn de afectare a vederii apărut în timpul sau imediat după injectare trebuie tratat ca o urgență majoră.

Simptomele caracteristice în ocluzia vasculară – imagine preluată JCAD

a – modificare ischemică în ocluzia vasculară la câteva ore după injectarea fillerului – imagine preluată MDPI Journal

b – modificare ischemică ce implică și zona infraorbitală la 6 h după injectarea fillerului – imagine preluată MDPI Journal

c – modificare ischemică în zona nazală și supraorbitală la 24 h după injectarea fillerului – imagine preluată MDPI Journal

Complicații și consecințe posibile în ocluzia vasculară

Ocluzia vasculară este o urgență medicală în contextul procedurilor estetice deoarece poate genera leziuni grave și uneori ireversibile. Severitatea complicațiilor în ocluzia vasculară, depinde de calibrul vasului obstruat, de zona anatomică implicată și de rapiditatea intervenției.

Iată care sunt principalele complicații ce pot surveni dacă ocluzia vasculară nu este remediată prompt:

• Necroza pielii și țesuturilor moi: Întreruperea prelungită a fluxului sanguin datorită blocării vaselor de sânge, duce la moartea celulelor din zona respectivă. Practic, pielea și țesutul subiacent mor din lipsa de oxigen – fenomen numit necroză. Pielea devine neagră sau se formează o crustă și eventual ulcerație. Necroza pielii este ireversibilă: țesutul mort va trebui îndepărtat de organism (sau chirurgical) și zona se va vindeca prin cicatrizare. Astfel, o consecință posibilă este apariția unei cicatrici definitive în locul unde s-a produs leziunea. Deși necroza locală este cea mai frecventă complicație severă, cu tratament adecvat, se pot obține vindecări satisfăcătoare, deși cicatricea poate rămâne.

• Orbirea (pierderea vederii): Cea mai dramatică complicație, deși extrem de rară, este afectarea ireversibilă a vederii. Acest lucru se întâmplă atunci când filler-ul pătrunde în arterele care hrănesc retina sau nervul optic. De obicei, substanța din filler migrează retrograd prin ramurile arteriale de la nivelul feței până la artera oftalmică, care alimentează globul ocular. Odată ce artera centrală a retinei este blocată, celulele retinei suferă leziuni ireversibile după doar câteva minute de ischemie, ducând la orbire permanentă la ochiul respectiv. Din nefericire, în prezent nu există un tratament eficient care să redea vederea pierdută în urma ocluziei vasculare a arterei retiniene – de aceea, prevenția este esențială. Au fost raportate cazuri rare de orbire cauzată de injecții cu fillere în zone precum: glabelă (spațiul dintre sprâncene), nas (rinoplastie nechirurgicală), șanțuri nazogeniene sau frunte.

• Accident vascular cerebral (AVC): O altă complicație excepțional de rară, dar teoretic posibilă, este infarctul cerebral (AVC ischemic) produs prin migrarea filler-ului în arterele ce irigă creierul. Dacă substanța de umplere ajunge în circulația arterială cerebrală, poate bloca un vas important din creier, ducând la un accident vascular. Manifestările ar fi similare cu ale oricărui AVC (slăbiciune bruscă a unei părți a corpului, dificultăți de vorbire, confuzie, pierderea cunoștinței etc.). Literatura de specialitate confirmă că ocluziile arteriale cauzate de fillere pot, în cazuri extreme, să determine infarcte cerebrale. Aceste situații sunt însă extrem de rare, dar trebuie menționate.

• Alte complicații rare posibile: Ocluzia unei vene (nu a unei artere) din cauza filler-ului este mai puțin dramatică, deoarece venele au de obicei căi colaterale de drenaj. Foarte rar, literatura menționează că, dacă filler-ul intră într-o venă și este purtat în circulația sistemică, ar putea produce embolie pulmonară (blocaj al unei artere din plămâni) însă acest scenariu este improbabil în cazul fillerelor faciale uzuale (a fost observat mai frecvent la injectări de grăsime sau în zone precum tâmplele).

Este important de subliniat că majoritatea covârșitoare a injecțiilor cu fillere NU duc la astfel de complicații severe. Acestea sunt evenimente rare dar cunoașterea și prevenirea lor este esențială în practica de dermato-estetică.

Zonele feței cu risc crescut pentru ocluzia vasculară

Nu toate regiunile feței prezintă același nivel de risc pentru ocluzia vasculară. Există așa-numitele “zone de risc” în care injectarea se face cu extrem de multă precauție datorită prezenței unor rețele arteriale importante și a conexiuni cu circulația oculară sau cerebrală.

Iată câteva zone de risc importante:

• Zona glabelară (între sprâncene și zona frunții de la baza nasului): Aceasta este considerată zona cu cel mai mare risc. Arterele din zona glabelei sunt ramuri ale arterei oftalmice și se află relativ superficial în această regiune. O injecție efectuată aici poate introduce filler-ul în aceste artere mici, care comunică direct cu circulația oculară. Consecința poate fi afectarea vederii sau orbirea, așa cum am descris mai sus. Din acest motiv, mulți medici evită complet injectarea acidului hialuronic în glabelă, considerând că ridurile din această zonă se tratează mai sigur cu toxină botulinică (care relaxează mușchii) decât cu fillere.

• Colțul intern al ochiului, lângă nas: Acesta este punctul unde se întâlnesc artera oftalmică și artera facială. Cu alte cuvinte, este o zonă de intersecție vasculară critică. Injectarea filler-ului prea aproape de colțul interior al ochiului sau la rădăcina nasului poate duce la necroza pielii nasului și/sau orbire, din cauza blocării circulației la nivelul acestor vase.

• Nasul: Rinoplastia nechirurgicală (modelarea nasului cu acid hialuronic) a devenit tot mai populară, însă nasul este o regiune deosebit de riscantă. Artera dorsală a nasului, care urcă de la baza nasului pe puntea nazală, este tot o ramură a arterei oftalmice. Dacă filler-ul este injectat direct în această arteră, poate rezulta o necroză a vârfului nasului (practic pielea de pe nas moare) și, concomitent, pot surveni tulburări de vedere sau orbire. Chiar și ramurile arterei faciale care vascularizează nasul pot provoca necroză severă a septului nazal și a buzei superioare dacă sunt blocate.

• Șanțurile nazolabiale și zona buzei superioare : Șanțul nazolabial (linia ce se întinde de la aripile nasului către colțurile gurii) este o zonă frecvent tratată cu fillere pentru a atenua ridurile profunde. Totodată, aici trece artera angulară care se leagă, în partea superioară, cu arterele din jurul ochilor. O injecție prea aproape de aripile nasului poate introduce material în artera angulară și astfel poate afecta atât nasul cât și zona oculară. De asemenea, artera ce irigă buza de sus are conexiuni cu una din arterele nasului; dacă este blocată, poate apărea necroza unei porțiuni din buză și chiar extinderea necrozei spre nas.

• Alte zone: Regiunea tâmplei are vene care, teoretic, dacă ar fi injectate, ar putea duce la embolie pulmonară, deși acest lucru este extrem de rar. Zona frunții și a scalpului prezintă riscuri mai ales legate de necroze locale, întrucât arterele din zonă pot fi ocluzionate, ducând la leziuni ale pielii frunții sau scalpului. Important de reținut este că oricare zonă a feței care este vascularizată (practic oriunde) poate teoretic suferi o ocluzie dacă tehnica este greșită, dar regiunile de mai sus sunt cele cu cel mai mare risc de complicații severe.

Zone de risc pentru ocluzia vasculară – imagine preluată MDPI Journal

Ce trebuie făcut imediat dacă apare ocluzia vasculară?

Promptitudinea intervenției este crucială în cazul în care se suspectează ocluzia vasculară. Cu cât se acționează mai rapid pentru a restabili circulația, cu atât șansele de a preveni necroza sau alte complicații sunt mai mari. Iată pașii de urgență recomandați dacă medicul suspectează că a avut loc ocluzia vasculară în timpul injectării fillerului:

• Oprirea imediată a injectării și evaluarea rapidă a zonei și a simptomelor: Primul lucru este evident – se oprește orice injecție în curs. Medicul verifică semnele locale și dacă există cea mai mică suspiciune, se trece la măsurile de tratament fără întârziere.

• Injectarea de hialuronidază (dacă filler-ul este pe bază de acid hialuronic):  Aceasta este măsura salvatoare principală. Hialuronidaza este o enzimă care dizolvă acidul hialuronic. Se injectează doze mari de hialuronidază direct în zona afectată și în jurul acesteia, folosind multiple înțepături, cu scopul de a fragmenta și degrada filler-ul care blochează vasul. Cantitatea necesară poate fi semnificativă dar se injectează până când circulația sângeleâui se restabilește și semnele de ischemie se ameliorează. Este important de știut că hialuronidaza funcționează doar pentru fillerele pe bază de acid hialuronic. Dacă s-a injectat un alt tip de filler, acest pas nu va avea efect (în astfel de cazuri, tratamentul se bazează mai mult pe măsuri de susținere și, eventual, intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea filler-ului, dacă este posibil).

Rezultatul obținut în urma injectării hialuronidazei în ocluzia vasculară la nivelul glabelei – imagine preluată JCAD

Tratament cu hialuronidază în ocluzia vasculară în urma injectării acidului hialuronic în partea dorsală a nasului – imagine preluată SCIRP.org

• Masajul zonei: După injectarea hialuronidazei, medicul poate masa ușor zona pentru a ajuta la dispersia enzimelor și la deblocarea circulației. În ocluzia vasculară, masajul, poate stimula reluarea circulației sângelui.
• Comprese calde: Aplicarea de căldură local crește dilatarea vaselor de sânge. O compresă caldă (nu fierbinte, pentru a nu arde pielea deja sensibilizată) poate ajuta la ameliorarea circulației sângelui în zonă
• Aspirină (acid acetilsalicilic): Administrarea unei doze de aspirină (de exemplu 300 mg) previne coagularea sângelui. Astfel, dacă există ocluzie parțială, aspirina poate împiedica formarea unui cheag și poate îmbunătăți fluxul în vasele mici colaterale. Unii medici recomandă continuarea aspirinei zilnic pentru câteva zile după incident, pentru siguranță.
• Nitroglicerină topică: Aplicarea unui unguent cu nitroglicerină (de obicei folosită în cardiologie pentru vasodilatație) pe pielea afectată poate produce dilatarea locală a vaselor de sânge, teoretic ajutând la ameliorarea circulației sângelui. Acest tratament este uneori folosit, deși părerile sunt împărțite despre eficiența lui (unii experți consideră că beneficiul este limitat).
• Corticosteroizi: Un corticosteroid oral (de exemplu Prednison) poate fi administrat pentru a reduce inflamația și edemul din zona ischemică. Scăderea inflamației poate ajuta fluxul sangvin să se restabilească mai ușor și reduce riscul de presiune crescută care comprimă și mai mult vasele.
• Oxigen hiperbaric: În situațiile severe sau dacă recircularea sângelui nu se obține imediat, unele centre medicale pot recomanda terapia cu oxigen hiperbaric. Aceasta implică plasarea pacientului într-o cameră specială cu oxigen la presiune înaltă, ceea ce crește cantitatea de oxigen dizolvat în sânge și ajută la oxigenarea țesuturilor afectate. Oxigenul hiperbaric poate stimula formarea de vase noi și grăbi vindecarea țesuturilor, fiind folosit ca adjuvant în cazurile de ischemie cutanată. Aceasta este o măsură suplimentară și nu înlocuiește deblocarea mecanică a vasului cu hialuronidază.
• Consult de specialitate (oftalmologic/neurologic): Dacă pacientul acuză tulburări de vedere, se cheamă imediat un oftalmolog de urgență. S-au încercat manevre precum masajul globului ocular, injecții retrobulbare de hialuronidază sau tromboliză intraarterială oculară în astfel de cazuri, însă rezultate pozitive sunt rare. Cu toate acestea, implicarea unui specialist ocular este esențială pentru a evalua situația. Similar, dacă apar semne neurologice (suspiciune de AVC), se va activa de urgență protocolul neurologic (imagistică cerebrală, evaluare de către un neurolog).
• Urmărire și supravegherea pacientului: Medicul va documenta incidentul și măsurile luate, și va urmări pacientul îndeaproape în zilele următoare. Chiar dacă circulația pare restabilită, zona afectată trebuie verificată periodic pentru a observa orice semn de necroză incipientă sau alte complicații. Uneori, se pot institui și antibiotice profilactic, mai ales dacă a existat deja o afectare vizibilă a pielii, pentru a preveni infecțiile.

Gestionarea unei ocluzii vasculare impune ca medicul să aibă pregătirea necesară și să dispună de resursele adecvate (hialuronidază la îndemână, medicamente, echipamente) pentru a acționa prompt. De asemenea, comunicarea este importantă – trebuie explicată situația, de ce s-a produs ocluzia vasculară, pașii de tratament și necesitatea controalelor ulterioare până la vindecare.

Prevenția ocluziei vasculare

Prevenția ocluziei vasculare are două componente:

• Conștientizarea faptului că injectarea de fillere nu este o procedură banală ce poate fi făcută oricum și de oricine. Succesul și siguranța depind enorm de pregătirea și priceperea celui care injectează. De aceea, ar trebui să apelați doar la medici specializați (dermatologi, chirurgi plasticieni sau alți specialiști în estetică medicală) pentru astfel de tratamente. Riscul de ocluzie vasculară crește semnificativ atunci când injecțiile cu fillere sunt realizate de persoane neautorizate, fără pregătire medicală corespunzătoare. Lipsa cunoștințelor de anatomie, a experienței clinice pentru a recunoaște urgențele și a echipamentului necesar pentru a gestiona complicațiile — cum ar fi hialuronidaza sau medicația de urgență — poate transforma o procedură estetică simplă într-o situație periculoasă.

• Prevenirea ocluziunii vasculare stă în primul rând în mâinile medicului care execută injectarea fillerului și ține de tehnica folosită, cunoașterea anatomiei zonelor de risc și respectarea unor principii de siguranță. Nu în ultimul rând, pentru că se poate întâmpla oricui, indiferent de experiență, deosebit de importantă este existența și pregătirea unui protocol de urgență la îndemână. Orice cabinet care efectuează astfel de proceduri trebuie să aibă kit de urgență pentru ocluzie vasculară, care include: hialuronidază în cantitate suficientă, seringi pregătite, ace/canule, comprese, etc.

Ocluzia vasculară este, fără îndoială, una dintre cele mai severe complicații ale procedurilor cu fillere. Deși probabilitatea de a se întâmpla este foarte mică, consecințele pot fi severe – de la necroza pielii cu cicatrici până la pierderea vederii. Totuși, informarea corectă și alegerea unui medic cu experiență fac ca riscul să fie aproape neglijabil.

Asta înseamnă să nu ne lăsăm tentați de oferte năucitoare sau să apelăm la persoane fără calificare, oricât de convenabil ar părea, și să înțelegem că procedurile estetice minim invazive implică și ele riscuri medicale reale, grave uneori și definitive, așa cum se întâmplă în ocluzia vasculară.

Siguranța trebuie să primeze întotdeauna în fața frumuseții obținute rapid, fără să ne documentăm și asupra posibilelor complicații ale tratamentelor estetice.

Bibligrafie

• American Board of Facial Cosmetic Surgery – Concerned about vascular occlusion?
• Beleznay et al. Avoiding and Treating Blindness From Fillers: A Review of the World Literature. Aesthetic Surgery Journal (2015): 869-876
• National Library of Medicine – Vascula Occlusion After Hialuronic Acid Filler Injecțion
• American Board of Facial Cosmetic Surgery – Vascular Occlusion: What You Need to Know