Mit sau Adevăr: Crema SPF 50+ provoacă cancer?

Mit sau Adevăr: Crema cu SPF 50+ provoacă cancer?

Utilizarea zilnică a cremei cu protecție solară SPF 50+ a devenit un pas obișnuit în rutina de îngrijire a pielii, mai ales în rândul femeilor preocupate de sănătatea și frumusețea tenului și pielii în general. Cu toate acestea, există discuții și temeri nefondate care susțin că folosirea unei creme cu factor de protecție solară ridicat, cum ar fi SPF 50+, ar putea provoca cancer (de piele sau chiar și alte tipuri).

Cele mai comune idei eronate sunt teama că ingredientele din cremele SPF ar fi cancerigene, dar și credința că „pielea se obișnuiește” cu crema și aceasta nu mai este eficientă. Haideți să vedem ce spun în privința acestui mit periculos dovezile științifice actuale, opiniile dermatologilor și sursele medicale de încredere.

Iată ce puteți descoperi în acest articol:

• Cum funcționează protecția solară și de ce este necesară
• Mitul 1: „Ingredientele din cremele cu SPF 50+ pot provoca cancer”
• Mitul 2: „Pielea se obișnuiește cu crema de protecție solară și nu mai are efect”
• Mitul 3: „Crema SPF 50+ împiedică producerea vitaminei D și provoacă deficiențe”
• Mitul 4: „Crema SPF 50 + este prea puternică – mai bine folosesc SPF mai mic ca să nu-mi acopăr pielea complet cu cremă”
• Ce spun studiile și experții despre crema cu protecție solară și cancer?

Cum funcționează protecția solară și de ce este necesară crema SPF 50+

Ce este SPF-ul și cum ne protejează pielea? SPF- ul (Sun Protection Factor : factor de protecție solară) indică capacitatea produsului de a bloca o parte din radiațiile ultraviolete (UV) înainte ca acestea să pătrundă în piele.Prima formulă SPF a fost elaborată în anul 1930 iar de atunci cremele de protecție solară au evoluat semnificativ astfel încât acum sunt disponibile diverse formule pentru toate tipurile de ten, vârste și nevoi.

Pentru a înțelege cum funcționează protecția solară, trebuie să știm cum acționează razele ultraviolete. Razele UV se împart în două categorii principale care ne afectează pielea:

• UVA – pătrund mai adânc în piele, cauzând îmbătrânire prematură (riduri, pete pigmentare) și contribuind la riscul pentru anumite forme de cancer, prin deteriorarea pe termen lung a celulelor pielii.

• UVB – acționează superficial, dar sunt mai intense; provoacă arsuri solare (pielea roșie și dureroasă după expunerea la soare) și au un potențial cancerigen direct, deoarece pot produce leziuni ale ADN-ului în celulele pielii. Cum se întâmpla? Expunerea la radiațiile UV provoacă distrugeri la nivelul pielii prin generarea de radicali liberi care duc la inflamație și afectează funcționarea celulelor, precum și ADN-ul. Aceste leziuni ale ADN-ului pot determina modificări ale genelor, numite mutații, care pot duce la apariția cancerului de piele. (healthline.com).

Expunerea neprotejată la soare este principalul factor de risc pentru cancerul de piele. Studiile epidemiologice efectuate de-a lungul a zeci de ani, au stabilit clar legătura dintre radiațiile UV și cancerele cutanate (healthline.com). Atât melanomul (cea mai agresivă formă de cancer de piele), cât și cancerele de piele de alt tip (precum carcinomul bazocelular și spinocelular) sunt asociate în mare proporție cu expunerea la UV.

Potrivit Fundației pentru Cancerul de Piele, circa 90% din cancerele de piele non-melanomice iar 86% din melanoame sunt legate de radiațiile UV solare (skincancer.org). Cu alte cuvinte, principalul vinovat de apariția cancerului de piele sunt razele solare ce acționează direct pe pielea neprotejată, nu crema de protecție solară.

Cum ne ajută crema SPF 50+ ?

Produsele de protecție solară conțin fie filtre chimice, fie filtre fizice, uneori o combinație. Aceste filtre acționează în moduri diferite:

• Filtrele chimice (de ex. Mexoryl 400, Uvinul etc.) absorb radiațiile UV și le transformă în căldură, împiedicându-le să deterioreze celulele pielii. Ca să ofere protecțire, au nevoie de 15-20 minute după aplicare pentru a fi absorbite în piele.

• Filtrele fizice (oxid de zinc, dioxid de titan) acționează similar acțiunii unei oglinzi care reflectă și difuzează radiațiile UV înainte ca acestea să pătrundă în piele. Oferă protecție contra UV imediat după aplicare.

Ambele tipuri de filtre sunt concepute astfel încât sa prevină arsurile și leziunile ADN-ului, oferind astfel protecție împotriva cancerului de piele. Este important de știut că SPF-ul menționat pe etichetă indică în principal protecția împotriva UVB, adică a arsurilor solare. Pentru a fi protejați și contra UVA, asigurați-vă că produsele sunt etichetate „broad spectrum” sau „spectru larg„, ceea ce înseamnă că acoperă și acțiunea UVA.

Doar folosirea unei creme cu SPF și spectru larg creează o barieră puternică împotriva ambelor tipuri de raze (mai multe informații despre acțiunea cremelor de protecție solară puteți afla în articolul „Cremele de protecție solară – 5 sfaturi pentru a le alege corect„).

De ce avem nevoie de protecție solară zilnică?

Pentru că daunele solare sunt cumulative. Fiecare expunere contează, chiar și cele de scurtă durată. Radiațiile UV trec prin nori (până la 80% din raze pot ajunge la piele într-o zi înnorată) și se reflectă de pe suprafețe ca zăpada, apa sau nisipul.

Așadar, nu doar vara la plajă suntem expuși – ci și iarna, în oraș, în drum spre serviciu, chiar și la umbră sau în mașină (UVA trec și prin geamuri). Expunerea repetată, fără protecție, duce la fotoîmbătrânire (riduri, pete solare, pierderea elasticității pielii) și crește riscul de cancere de piele de-a lungul anilor.

Deși ne place cum arată, un ten bronzat nu este un ten „sănătos”, ci un ten deja afectat de ultraviolete, bronzul fiind de fapt un semn de deteriorare a pielii, uneori chiar a ADN-ului celular și o reacție de apărare a organismului.

Folosind zilnic crema de protecție solară, se reduce dramatic riscul de arsuri, îmbătrânire prematură și cancere cutanate, conform numeroaselor studii medicale.

Asociațiile dermatologice din întreaga lume (de la Academia Europeană de Dermatologie și Venerologie, Asociația Canadiană de Dermatologie până la Academia Americană de Dermatologie) recomandă să aplicăm o cremă SPF 50+ în fiecare zi pentru a ne proteja pielea.

Crema cu protecție solară ar trebui să fie aplicată zilnic, indiferent de vreme, și reaplicată la fiecare două ore.

În mediul online, dar și în conversațiile cotidiene, circulă numeroase informații eronate despre cremele SPF și presupusa lor legătură cu apariția cancerului de piele, alimentând nejustificat temerile. Din cauza acestor informații neadevărate care se propagă rapid, tot mai multe persoane ajung să evite utilizarea cremelor SPF 50+, punându-și în pericol sănătatea pielii prin lipsa unei protecții adecvate împotriva radiațiilor UV.

Haideți să analizăm cele mai răspândite mituri despre crema SPF 50+ și presupusa lor legătură cu cancerul, comparându-le cu realitatea bazată pe dovezi științifice.

Mitul 1: „Ingredientele din crema SPF 50+ pot provoca cancer”

Realitatea: Nu există dovezi științifice care să arate că ingredientele din cremele de protecție solară ar cauza cancer la oameni

Teama că substanțele chimice din cremele cu protecție solară (în special cele cu SPF ridicat, care conțin mai multe filtre) ar fi dăunătoare sau chiar cancerigene, este cel mai frecvent manifestată. Pe rețele sociale sau anumite bloguri, se vehiculează idei precum „cremele cu SPF conțin chimicale periculoase care intră în piele și provoacă cancer” sau „mai bine mă ard puțin de la soare decât să mă dau cu otravă„. Adevărul este cu totul altul, iar acest subiect a fost investigat temeinic de comunitatea medicală.

Cercetările științifice confirmă că nu există dovezi care să arate că ingredientele aprobate din cremele solare ar produce cancer la oameni. Această concluzie fermă vine după decenii de studii și monitorizare.

Dacă aceste temeri ar fi fondate, ne-am aștepta să vedem o creștere a cancerelor de piele tocmai la persoanele care folosesc frecvent creme cu SPF 50 + sau mai mic. În realitate, datele medicale arată contrariul – utilizarea consecventă a protecției solare este asociată cu scăderea incidenței cancerelor de piele iar ratele de melanom tind să scadă în populațiile care adoptă măsuri de fotoprotecție. Un studiu de referință, desfășurat pe parcursul a 10 ani și publicat în Jurnalul Asociației Medicilor Americani, a arătat că aplicarea zilnică a unui produs cu SPF 16 a redus semnificativ riscul apariției cancerului de piele la grupul monitorizat.

Cele mai utilizate și eficiente ingrediente utilizate pentru rolul de filtre solare în crema SPF 50+ sunt:

Mexoryl®(MCE – Methoxypropylamino Cyclohexenylidene Ethoxyethylcyanoacetate)

Mexoryl  este un filtru UVA de ultimă generație, conceput pentru a proteja pielea împotriva radiațiilor UVA ultra-lungi (380–400 nm), care sunt asociate cu îmbătrânirea prematură a pielii și riscul de cancer cutanat. Este un filtru fotostabil, ceea ce înseamnă că nu se degradează ușor sub acțiunea soarelui – o mare problemă întîlnită la filtre chimice clasice.

Dezvoltarea acestui filtru de protecție solară a durat 10 ani și a inclus peste 65 de studii științifice și 25 de brevete. Mexoryl 400 este primul filtru care oferă o protecție eficientă împotriva întregului spectru UVA, inclusiv a razelor ultra-lungi.

Studii științifice ce evaluează Mexoryl:

• Evaluarea eficacității unei creme de protecție solară cu Mexoryl asupra funcției barierei cutanate și reducerii conținutului de melanină, publicat în Health Science Reports. Studiul a demonstrat că utilizarea zilnică a unei creme cu Mexoryl 400 timp de 4 săptămâni a dus la o reducere semnificativă a conținutului de melanină (13,49%), scăderea roșeții pielii (9,84%) și creșterea hidratării stratului cornos (38,44%). Nu au fost raportate reacții adverse.
• Protecție fotostabilă îmbunătățită împotriva UVA, studii publicate în PubliMed  și ScienceDirect, demonstrează că adăugarea filtrului MCE în formulele de protecție solară a extins acoperirea spectrului UV până la 400 nm și a redus semnificativ pigmentarea indusă de UVA1, comparativ cu formulele de referință.
• Îmbunătățirea fotoprotecției cu formule de protecție solară conținând Mexoryl, studiu publicat în Journal of The European Academy of Dermatology& Venereology, evidențiat că adăugarea Mexoryl în formulele de protecție solară oferă o acoperire completă a spectrului UV și îmbunătățește protecția împotriva UVA, reducând alterările dermice și epidermice la nivel celular, biochimic și molecular.

Produse de protecție solară ce au ca ingredient Mexoryl 400:

1. La Roche-Posay Anthelios UVMune 400 Invisible Fluid SPF 50+: O formulă fluidă, invizibilă, care oferă protecție împotriva razelor UVA ultra-lungi.

2. La Roche-Posay Anthelios UVMune 400 Hydrating Cream SPF 50+: O cremă hidratantă cu protecție solară avansată.

3. L’Oréal Paris Bright Reveal Dark Spot Hydrating Cream SPF 50: O cremă hidratantă care combină niacinamida cu Mexoryl 400 pentru a combate petele pigmentare.

Mexoryl® XL (Drometrizole Trisiloxane)

Mexoryl® XL (drometrizol trisiloxan) este un filtru solar de nouă generație, cu eficacitate ridicată împotriva radiațiilor UVA și UVB. Este recunoscut pentru:

• stabilitatea sa fotochimică, ceea ce înseamnă că își menține eficiența chiar și după expuneri prelungite la soare.
• o bună compatibilitate cu pielea sensibilă, fiind frecvent inclus în formule hipoalergenice și non-comedogenice.

Studiului publicat în Health Science Report (2024) , evaluează eficacitatea unei creme de protecție solară conținând Mexoryl® XL (drometrizol trisiloxan) și alți agenți fotoprotectori avansați. Rezultatele au indicat:

• Reducerea roșeții pielii cu 9,84%

• Scăderea secreției de sebum cu 22,70%

• Creșterea hidratării stratului cornos cu 38,44%

• Reducerea conținutului de melanină cu 13,49%

• Nicio reacție adversă raportată

Produse cu Mexoryl XL (Drometrizole Trisiloxane)

1. La Roche-Posay Anthelios XL SPF 60 Melt-In Cream: Cremă cu absorbție rapidă, oferind protecție UVA și UVB.

2. Vichy Capital Soleil Ultra-Light UV Lotion SPF 60: Loțiune ușoară pentru față, cu protecție solară ridicată.

Tinosorb S (Bemotrizinol /Bis-Ethylhexyloxyphenol Methoxyphenyl Triazine)

Tinosorb® S este un filtru solar de ultimă generație, cu spectru larg, care absoarbe eficient radiațiile UVB și UVA.

• Oferă o protecție extinsă împotriva radiațiilor solare dăunătoare (INCIDecoder).
• Este recunoscut ca unul dintre cele mai eficiente filtre solare (INCIDecoder)
• Are o greutate moleculară mare și este extrem de lipofil, ceea ce limitează absorbția sa prin piele
• Studiile au arătat că pătrunderea sa în straturile profunde ale pielii este minimă, ceea ce reduce riscul de efecte sistemice adverse.
• Este fotostabil, ceea ce înseamnă că nu se degradează și nu își pierde proprietățile sub acțiunea razelor solare.

Deși bemotrizinolul (Tinosorb S) se regăsește în produsele de protecție solară din Australia, Noua Zeelandă și Europa (standardele australiene sunt extrem de stricte  (poate cele mai stricte la nivel mondial) în ceea ce privește siguranța cremelor de protecție solară, pe care mulți dintre noi le folosim zilnic pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer de piele.

Datele științifice au demonstrat că bemotrizinolul este complet sigur. La concentrația maximă permisă de legislația europeană, s-a constatat că este cel mai eficient absorbant UV, evaluat în funcție de valoarea SPF.

Produce de protecție solară ce conțin Tinosorb S:

1. A-Derma Protect AD SPF 50+: Cremă special formulată pentru pielea cu tendință atopică, oferind protecție foarte înaltă împotriva razelor UVA și UVB.

2. Garnier Ambre Solaire Sensitive Advanced SPF 50+: Cremă de protecție solară pentru față, potrivită pentru pielea sensibilă

Oxid de zinc și dioxid de titan 

Sunt folosite în cremele SPF cu rol de filtru mineral.

Temerile în cazul acestor ingrediente au fost reprezentata de faptul că acestea, fiind particulele nano trec prin piele și intră în sânge sau celule, putând cauza probleme.

Realitatea este că aceste nanoparticule sunt concepute special să rămână la suprafața pielii. Ele sunt de obicei de dimensiuni aproape de limita superioară a scalei nano și sunt sintetizate astfel încât să se “blocheze” în stratul superficial al pielii și să nu penetreze pielea.

Studii care confirmă acest lucru:

• Cercetători de la FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) au arătat încă din 2007, în jurnalul The Toxicologist, că nanoparticulele din crema solară au fost găsite doar în stratul cornos (superficial) al pielii umane și nu au penetrat mai adânc.

• Studii din 2011 (Australia și Elveția), publicate în Biomedical Optics Journal, au confirmat că nano-oxidul de zinc și de titan nu trec de bariera epidermică.

• Agenția de Protecție a Mediului (EPA) din SUA a publicat în 2010 un raport care conchide că nu există probleme de sănătate asociate cu nanoparticulele de dioxid de titan din cremele solare, iar aceste particule nu au penetrat stratul superficial al pielii.

Produsele cu SPF sunt unele dintre cele mai reglementate produse cosmetice de pe piață. În multe țări ele sunt considerate chiar produse farmaceutice (de protecție a sănătății), fiind supuse testelor riguroase. De exemplu, FDA din SUA reglementează cremele de protecție solară pentru a se asigura că îndeplinesc standarde stricte de siguranță și eficacitate.

Cremele cu SPF 50+ de pe rafturile magazinelor conțin doar ingrediente sigure probate și atestate de studii științifice.

Important este să folosiți protecție solară, fie ea chimică sau fizică, deoarece chiar dacă nu putem controla toți factorii de risc pentru melanom (cum ar fi moștenirea genetică, de exemplu), putem controla expunerea la UV și felul în care acestea ne pot afecta pielea.

Mitul 2: „Pielea se obișnuiește cu crema de protecție solară și nu mai are efect”

Realitatea: Pielea nu dezvoltă „rezistență” la protecția solară, așa cum un organism devine rezistent la un antibiotic. Crema acționează fizic de fiecare dată când este aplicată, dar trebuie folosită corect.

Această idee pare să provină din confuzia cu alte situații în care se poate întâmpla acest lucru, cum e cazul în care bacteriile pot deveni rezistente la un antibiotic folosit în exces.

Însă crema cu SPF nu funcționează printr-un proces în interiorul organismului ci printr-o acțiune fizică sau chimică locală asupra razelor UV.

Prin urmare, pielea noastră nu are cum să se obișnuiască cu crema de protecție solară, pentru că nu este un tratament la care corpul să se adapteze – este o barieră externă, care ne protejează la suprafața pielii.

Trebuie totuși să nu uităm că odată ce am aplicat crema, protecția nu ține la infinit pentru că în acest timp efectul cremei SPF devine mai slab (prin transpirație, poate fi îndepărtată prin ștergere, frecare, etc.). Astfel, când după câteva ore pielea suferă arsuri solare, acest lucru se întâmplă deoarece crema SPF nu a fost reaplicată sau a fost aplicată într-o cantitate insuficientă, nu datorită faptului că pielea s-a obișnuit cu crema de protecție solară.

• Legat de cantitatea de cremă folosită, de multe ori auzim că puțin bronz ne va proteja de viitoarele arsuri solare, astfel încât nu vom mai avea nevoie de multă cremă SPF.

Acest lucru nu este real pentru că bronzul oferă o protecție solară foarte mică, echivalentul unui SPF 2-4, doar la persoanele cu pielea închisă la culoare. Asta înseamnă că peste 50-80% din razele UV tot pătrund și determină leziuni ale pielii. În plus, bronzul deja indică un prejudiciu solar: melanina produsă este răspunsul de apărare al pielii la ADN-ul afectat de UV.

• De multe ori se confundă adaptarea la soare cu vreo „imunitate” dată de cremă: În mod normal, dacă un om stă progresiv la soare, pielea lui se îngroașă ușor și se pigmentează (în încercarea pielii de a oferi protecție naturală ). Dar când folosim protecție solară, noi împiedicăm în mare măsură acea agresiune solară, deci pielea rămâne mai albă și mai subțire. În realitate, orice piele neprotejată riscă arsuri, indiferent cât de bronzată sau îngroșată este. Iar beneficiile aduse de prevenția daunelor viitoare ale pielii (riduri, pete, risc de cancer) depășesc cu mult acel mic avantaj de a avea pielea ușor mai rezistentă prin bronz.

Mitul 3: „Crema SPF 50+ împiedică producerea vitaminei D și provoacă deficiențe”

Realitatea: Conform studiilor științifice, oamenii care folosesc crema de protecție solară zilnic pot menține niveluri adecvate de vitamina D.

Beneficiile protecției depășesc cu mult riscul unei eventuale scăderi a vitaminei D, care oricum poate fi obținută din alimentație sau suplimente

Acest mit are la bază un lucru adevărat: pielea produce vitamina D sub acțiunea razelor UVB. Astfel, unii se tem că dacă își acoperă mereu pielea cu crema SPF, nu vor mai produce destulă vitamină D, ceea ce le-ar afecta sănătatea (vitamina D fiind importantă pentru oase, imunitate etc.).

Folosirea cremei de protecție nu vă lasă fără această vitamină. Iată de ce:

• Crema solară nu blochează 100% razele UVB. De exemplu, SPF 30 blochează ~97% din UVB, iar crema SPF 50+, ~98%. Asta înseamnă că un mic procent de raze UVB tot va ajunge pe piele chiar și când sunteți dat cu cremă, mai ales că nimeni nu aplică uniform sau complet, există zone care sunt mereu uitate (urechile, degetele de la picioare, ceafa, etc). Deci sinteza de vitamină D nu este redusă la zero.
• Studii clinice care au investigat această problemă și au demonstrat că, în viața reală, utilizarea zilnică a protecției solare nu cauzează deficiență de vitamina D. Pentru că, expunerile neprotejate tot au loc și în plus, corpul are mecanisme de stocare a vitaminei D și obținere și din alimentație.

Organizațiile de sănătate publică (precum OMS sau fundațiile de cancer de piele) recomandă să ne protejăm de soare și să nu folosim vitamina D ca scuză pentru bronzat, pentru că, dacă e nevoie de vitamina D, se poate administra și altfel, nu doar prin expunere exagerată la soare.

În concluzie, nu trebuie să vă puneți expuneți riscurilor de dragul vitaminei D. Există metode mai sigure de a obține această vitamină, dar pentru pielea dumneavoastră nu există înlocuitor. O piele distrusă de soare nu poate fi înlocuită, însă vitamina D poate fi înlocuită cu o pastilă.

Mitul 4: „Crema SPF 50+ este prea puternică – mai bine folosesc SPF mai mic ca să nu-mi acopăr pielea complet”

Realitatea: Un SPF mai mare oferă o protecție ușor sporită față de unul mai mic, însă diferența nu este semnificativă. SPF 50+ nu este „dăunător” prin puterea sa, este tot un scut împotriva UV, doar că are puterea de a conferi puțin mai multă protecție UVB față de SPF 30.

Se recomandă crema SPF 50+ în multe situații, mai ales pentru expunere îndelungată, piele deschisă la culoare sau antecedente familiale de cancer de piele.

Se crează o confuzie legată de cifre și eficacitatea lor. În realitate, diferența dintre SPF-uri constă în procentul de raze UVB blocate:

• SPF 15 blochează ~93% din UVB,

• SPF 30 blochează ~96-97%

• SPF 50+ blochează ~98%

• SPF 100 blochează ~99%

Deci crema SPF 50+ lasă să treacă 2% din razele UVB iar SPF 30 lasă să treacă 3% din UVB. Totuși, acest 1-2% poate conta în condiții de soare puternic sau pentru persoanele cu pielea foarte sensibilă (pentru că înseamnă, practic, cu ~50% mai puține raze care trec față de un SPF 30).

Un SPF mare nu este nociv pentru piele. Nu există niciun ingredient în plus care apare doar în crema SPF 50+ și nu există în SPF 30. Diferența constă în concentrația sau numărul de filtre chimice sau fizice incluse în formulă. De exemplu, o cremă cu SPF 50+ poate avea concentrații puțin mai mari din aceleași filtre ca una de SPF 30, sau combinații de mai multe filtre pentru a atinge protecție mai ridicată. Aceste filtre, după cum am explicat la Mitul 1, sunt sigure. Deci, o crema SPF 50+ vă oferă mai multă protecție atunci când vă expuneți razelor solare.

Totuși, o crema SPF 50+ nu ne face invincibili în fața razelor solare. Dacă am aplicat crema SPF 50+ dimineața și ne-am petrecut restul zilei în interior (fără expunere la razele solare), este suficientă această aplicare. Dar dacă ne petrecem ziua și în exterior, în bătaia razelor soarelui sau la sfârșitul programului soarele încă este puternic, crema SPF trebuie reaplicată cu 20 de minute înainte de expunere la UV.

Folosind crema de protecție solară și aplicând-o corect, riscul de daune ale pielii produse de razele solare dar și de cancer, scade condiderabil. Mesajul comunității medicale, bazat pe nenumerate studii științifice și studii clinice pe termen lung, este foarte clar: crema SPF 50 +ne protejează de cancer, nu îl provoacă.

Dacă ai nelămuriri sau suspiciuni în privința unui anumit ingredient din crema de protecție solară sau a unui produs, răspunsul corect îl vei afla de la medicul dermatolog, nu din surse necunoscute ale social media. De asemenea, există site-uri specializate care analizează ingredientele produselor de îngrijire, inclusiv crema de protecție solară, și îți pot oferi informații corecte (INCIdecoder.com, CosDNA.com, etc).

Pentru o protecție reală a pielii tale, ascultă sfatul experților, informează-te din medii științifice și folosește toate metodele de protecție contra acțiunii razelor ultraviolete. Folosiți zilnic crema SPF 50+ și nu uitați că soarele este benefic organismului nostru dar expunerea nechibzuită poate avea urmări foarte grave.

Bibliografie / Studii științifice:

• Skin Cancer Foundation, American Academy of Dermatology, Dr. Deborah S. Sarnoff – “Sunscreen does NOT cause skin cancer”
• American Academy of Dermatology – Sunscreen FAQs
• Cancer Council – Sunscreen FAQs
• Healthline – Health Experts Debunk Anti-Sunscreen Myths
• Cancer Council Australia – Sun protection myths
• US Food and Drug Administration- Sunscreen How to help protect your skin from the Sun
• Health Science Reports -Evaluation of the efficacy of a sunscreen containing ultra‐long UVA1 and other UVR broad‐spectrum filters
• INCIDecoder: Bis-Ethylhexyloxyphenol Methoxyphenyl Triazine
• PubMed: Photostabilization of Avobenzone by Tinosorb S
• MDPI: A Survey of UV Filters Used in Sunscreen Cosmetics